Sari la conținut

Negocierile pe acordul Canada - UE explicate

Așteptările erau ca UE să semneze în octombrie un tratat economic de liber schimb cu Canada și ca vizele pentru români și bulgari să fie ridicate de statul canadian. După o negociere finalizată cu succes de președintele Klaus Iohannis, prin care Canada s-a angajat să ridice în totalitate vizele până la 1 decembrie 2017, negocierile cu Valonia (regiunea franceză belgiană) au eșuat. 

Ottawa On Alert After Shootings At Nation's Capitol

Parlamentul din Ottawa, Canada. Foto: Andrew Burton/Getty Images

De ce a blocat Valonia (Belgia) semnarea acordului cu Canada?

Răspunsul are nevoie de prezentarea, pe scurt, a contextului. Canada și Statele Unite ale Americii și-au dorit consolidarea relațiilor economice cu piața comună europeană. Astfel, pe parcursul anului 2014, negocierile dintre UE și cele două state nord-americane s-au concretizat în două tratate bilaterale de liber schimb: Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (CETA — Canada) și Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP — S.U.A).

Lipsa de transparență a negocierilor, precum și tendințele de secretizare a conținutului proiectelor de tratat au fost dur criticate în plan european. Nemulțumirile au vizat, cu predilecție, modalitățile nedemocratice de negociere a celor două tratate și influența mare a grupurilor de interese care promovează corporațiile transnaționale în detrimentul drepturilor cetățenilor europeni și al autorității scăzute a administrațiilor publice locale și centrale.

Intrarea în vigoare a celor două tratate va crea o piață uriașă a serviciilor, mărfurilor și investițiilor, capabilă să monopolizeze economia globală și să ofere o nouă dimensiune comerțului internațional din secolul XXI. Această piață va reprezenta o treime din comerţul mondial şi va acoperi aproape jumătate din economia globală.

Refuzul Valoniei reflectă poziția cetățenilor europeni plasați în afara procesului democratic și transparent de negociere a tratatelor transatlantice (CETA și TTIP)

Valonia pare să fi fost vineri avocatul cetățenilor europeni, blocând adoptarea CETA. Motivele invocate de premierul valon sunt identice cu cele menționate de societatea civilă europeană pe întreg parcursul negocierii tratatelor economice de liber schimb cu SUA și Canada. Principalele preocupări au vizat: protecția insuficientă a drepturilor cetățenilor europeni (uneori chiar discriminatorie în raport cu omologii lor transatlantici), creșterea rolului și influenței corporațiilor transnaționale în raport cu autoritățile locale europene, precum și implicațiile mecanismelor de investiții și arbitraj lipsite de garanții juridice suficiente pentru beneficiarii investițiilor.

Premierul Valoniei a asociat CETA cu un cal troian deoarece tratatul extinde, în mod nejustificat, toate beneficiile negociate de cele două părți și către companiile americane care activează în Canada.

Va afecta refuzul Valoniei accesul fără vize al românilor în Canada?

Canada ridicase vizele pentru UE în contextul negocierilor, mai puțin pentru România și Bulgaria. Gestul Canadei presupunea aplicarea unui tratament diferențiat pe bază de naționalitate, fiind în dezacord cu Declarația Comună dată la finalul summit-ului bilateral din 2014 dintre Canada și UE (din 26 septembrie 2014, la Ottawa) care prevedea, printre altele, „Noi, liderii din Canada și Uniunea Europeană,(...) ne angajăm să asigurăm, cât mai curând posibil, eliminarea vizelor la călătorie între țările noastre pentru toți cetățenii canadieni și ai UE, astfel încât aceștia să beneficieze pe deplin de noile oportunități economice și comerciale create între Canada și UE.”

Însă negocierile dintre România și Canada s-au finalizat pe 21 octombrie 2016 cu un plan de ridicare a vizelor pentru cetățenii români, aplicabil în două etape. Începând cu data de 1 mai 2017, cetățenii români care au mai călătorit anterior în Canada vor avea posibilitatea de a circula liber în această țară, iar de la 1 decembrie 2017 va fi aplicată politica de eliminare completă a vizelor.

Având în vedere faptul că negocierile au fost realizate la nivel bilateral și nu de către UE, ele vizează în mod evident obligații bilaterale care nu ar trebui să fie afectate de demersul european al semnării și ratificării CETA.  

Prin urmare, libertatea totală de circulație a românilor în Canada ar trebui să fie implementată la data de 1 decembrie 2017.

Mai detaliat, înțelegerea româno-canadiană privitoare la ridicarea vizelor trebuie să fie interpretată prin prisma art. 34 din Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor („Regula privind statele terțe - Un tratat nu creează nici obligații, nici drepturi pentru un stat terț fără consimțământul său"). Printr-un tratat bilateral, România nu putea negocia obligații în numele altor state membre UE, iar blocarea tratatului de liber schimb UE-Canada de către un stat terț acordului sus-menționat (Belgia-Valonia), nu poate afecta, în dreptul internațional, obligațiile asumate de cele două state.

România are îndatorirea de a susține acordul CETA și de a nu-și utiliza dreptul său de veto în vederea blocării acestuia. Prin urmare, libertatea totală de circulație a românilor în Canada ar trebui să fie implementată la data de 1 decembrie 2017, în conformitate cu planul negociat de cele două state la 21 octombrie 2016.

Ce se va întâmpla cu acordul dintre Canada și UE în continuare?

Paul Magnette (prim-ministrul Valoniei n.r.) a solicitat reluarea negocierilor tratatului cu Canada, invocând necesitatea asumării responsabilității pentru o decizie ce va influența destinul multor generații de europeni: "vorbim de tratate care privesc viață a peste 500 de milioane de europeni și a 35 de milioane de canadieni, timp de ani și ani".

În context politic european, se pare că istoria se repetă. În iunie 2008, UE trecea printr-o criză similară: la solicitarea cetățenilor europeni Irlanda respingea Tratatul de la Lisabona. Cred că soarta CETA va fi similară cu cea a Tratatului — în urma presiunilor Comisiei Europene în contextul crizei financiare din Irlanda, aceasta cedează și adoptă Tratatul în octombrie 2009.

Cel mai probabil, în defavoarea cetățenilor europeni, Valonia va trece printr-o perioadă similară și va ceda presiunilor în vederea acceptării cât mai rapide a prevederilor CETA, așa cum acesta a fost deja negociat.

Poziția fermă a Valoniei de la acest moment va duce la amânarea summit-ului UE-Canada ce trebuia să aibă loc în 27 octombrie 2016 pentru semnarea oficială a CETA.

 

Despre autoare: Silvia-Maria Tăbușcă este trainer și consultat internațional pe probleme de securitate umană, profesor de drept la Universitatea Româno-Americană (Directorul Centrului de Drepturile Omului și Migrație) și membră în organizatii profesionale internationale. A fost cercetătoare în cadrul Universității din București (Facultatea de Drept) și a studiat la St. Thomas University, Miami, Florida.

Titlul și intertitlurile aparțin editorului (contact: laura.stefanut@digi24.ro)

De aceeași autoare:

România e Berevoiești

De ce este probabil ca UK să rămână în UE

 

Pentru comentarii, urmăriți postarea pe facebook