Sari la conținut

Cum demolează Dragnea guvernarea Ponta, bucată cu bucată

„Hârtia suportă orice” spune o vorbă. Iar votantul de asemenea, gândesc partidele intrate în campanie electorală. Zeci de promisiuni, care de care mai atrăgătoare, se revarsă din programul PSD de guvernare, prezentat parțial, zilele trecute, de Liviu Dragnea și compania. Cât de posibile și de probabile sunt angajamentele PSD vor spune, cu argumente economice, mult mai stricte, specialiștii în domeniu. Totuși, merită subliniate, din perspectivă politică, unele semne de întrebare. Ca și faptul că, pe alocuri, programul a fost redactat ca și cum Liviu Dragnea și ceilalți social-democrați s-ar dezice total de Victor Ponta și a sa guvernare.

LiviuDragnea_PSD_prezentare_04_INQUAM_Octav_Ganea

Sursă foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea

La scurt timp după prezentarea parțială a programului PSD de guvernare, la care a asistat și Victor Ponta, fostul premier și-a manifestat speranța că social-democrații vor câștiga alegerile parlamentare din 11 decembrie. „Putem să scăpăm țara de blestemul «Guvernului meu» și să continuăm toate lucrurile bune făcute în 2012-2015 și să le facem și pe cele pe care nu le-am făcut!”, explica Ponta, pe Facebook, lăudându-se cu faptul că semnătura sa pentru PSD are „exact numărul 1 milion”.

Culmea e că social-democrații, și în special Liviu Dragnea, nu par a fi chiar așa mândri de „toate lucrurile bune făcute în 2012-2015”, pentru că, altfel, nu s-ar explica de ce își propun acum să corecteze tocmai unele măsuri adoptate de Guvernele Ponta.

Câteva exemple în acest sens. PSD a descoperit acum că investițiile (indiferent că banii vin din fondurile europene, aşa-numitul Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții ori din alte surse) aduc venituri în plus la buget. „Aproximativ 30% din sumele intrate în economie sub formă de investiții vor veni la bugetul general consolidat sub formă de taxe și impozite, inclusiv TVA”, se arată în programul PSD. Doar că, în timpul guvernării Ponta, au fost operate mai multe tăieri de la investiții. Prima, la câteva luni de la instalare, când Ministerul Transporturilor a rămas fără 1,25 miliarde de lei, cea mai mare parte a banilor fiind tăiați de la cofinanțarea proiectelor din fonduri europene. „Așa-zise investiții care, de fapt, erau bani pentru partid, bani pentru clienții politici”, explica atunci Ponta. La a doua rectificare din 2014, alte 3,6 miliarde de lei au dispărut de la cofinanțarea proiectelor europene. Povestea s-a repetat și în 2015, la prima rectificare bugetară tăindu-se 1 miliard de lei.

Apoi, în privința accizelor, PSD promite să le calculeze „la cursul real al euro la data de 1 octombrie a anului anterior”, precizând apăsat că, în prezent, calculul se face la un curs de 4,73 lei / euro. Ca și cum modul de calcul nu ar fi fost schimbat de Guvernul Ponta, în 2013. Atunci, pentru anul 2014, Ponta și ai lui au decis să ia în calcul cursul din 2012 (mai avantajos pentru a forța încasări mai mari la buget), pe care l-au indexat și cu rata inflației. Așa se face că, în 2014, accizele s-au calculat nu după un curs de 4,4485 lei / euro, ci după cursul de 4,7380 lei / euro. Același curs de 4,7380 lei / euro a fost, apoi, înghețat și pentru anul 2015.

Cât despre cele 850.000 de locuri de muncă pe care PSD promite acum să le creeze, să ne amintim că, în aprilie 2012, USL (adică PSD-PNL-PC-UNPR) ne spunea că va crea un milion de noi locuri de muncă, prin reducerea costului muncii și scăderea fiscalității (gen scăderea CAS cu cinci puncte procentuale pentru angajatori, zero taxe pentru angajarea în regim part-time), plus creșterea salariului minim pe economie la 800 de lei / lună. CAS a fost redus, salariul minim pe economie a ajuns la 1.250 lei, dar milionul de locuri de muncă nu s-a mai întâmplat. Chiar și Ponta, spre finalul guvernării sale, a trebuit să accepte că s-au creat, în trei ani, doar 231.000 de noi locuri de muncă.

Sau, mai bine, să amintim PSD ce spunea în Parlament un fost ministru de Finanțe (vedeta episodului MTO de la Cotroceni): „Eu nu cred că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă”?

Revenind la programul în sine, nu e vorba că nu ne-ar plăcea ca părinții și bunicii noștri să primească câteva sute de lei în plus la pensie sau ca medicii, profesorii, polițiștii, funcționarii, etc. să fie plătiți cu mai mulți bani. Dar, nu poți, citind cele 47 de pagini - frumos colorate, cu multe cifre, grafice și săgețele, ca să fie plăcute ochiului și ușor digerabile - ale Programului economic al PSD, să nu te întrebi: cum vor fi posibile toate aceste lucruri? Și nu în șase, opt sau zece ani, ci doar în patru. Și, dacă tot este așa de simplu să crești cu 50-60% salariile și pensiile, de ce nu s-a făcut până acum? Și, dacă s-ar pune toate măsurile în practică, vom avea un deficit bugetar în scădere, așa cum susține PSD, iar românii vor trăi cu adevărat mai bine? Sau ne vom aduce aminte de ce argumenta prin 2008 Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci premier al Alianței DA, când vorbea de creșterea cu 50% a salariilor în educație („Profesorii vor avea salarii mai mari cu 50%, dar o pâine va costa de cinci ori mai mult” - Călin Popescu Tăriceanu, noiembrie 2008)?

Bine, mai există și varianta - cea mai probabilă, de altfel - ca, după alegeri, în programul de guvernare întocmit pentru Parlament să nu se regăsească toate aceste măsuri. Sau ele să fie trecute într-o formulare mult mai generală, alambicată și fără cifre concrete (vezi, de exemplu, Programul de guvernare 2013-2016 al Cabinetului Ponta, unde la capitolul Pensii găsim: „vom susţine schimbarea principiilor care guvernează sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivităţii și al responsabilităţii individuale printr-un sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publică (Pilon I) cu asigurarea pe perioada de tranziţie către noul sistem a măsurilor de atenuare a costurilor reformei, fără afectarea veniturilor beneficiarilor în plată sau cu perioadă de acumulare mică”).

Oricum, social-democrații vor putea da oricând, lejer, vina pe „greaua moștenire”. Terenul este deja pregătit în acest sens. Pe de o parte, și-au întețit, în ultima vreme, tirul acuzațiilor la adresa tehnocraților „incompetenți”, ca și cum nu ar fi vicepremier și ministru al Dezvoltării în Guvernul Cioloș un social-democrat cu vechime, Vasile Dâncu. Pe de altă parte, și în programul prezentat acum de Dragnea, pesediștii au avut grijă să sublinieze cum România a avut creștere economică doar în timpul Guvernelor Văcăroiu, Năstase, Tăriceanu (acum aliat de nădejde al PSD) și Ponta. Evident, în timpul Guvernelor Roman, Stolojan, CDR, Boc și Ungureanu a fost prăpăd, pe graficul social-democrat. Sec, un grafic și niște cifre, fără explicații și fără context, ca să nu obosească, pesemne, alegătorul.

Pe hârtie, doar lapte și miere în următorii patru ani, dacă social-democrații ajung la putere. Salariul minim pe economie va crește cu 40% (până la 1.750 lei în 2020), salariile bugetarilor vor crește și ele, în medie, cu 56%, iar pensiile, cu 60%. Salariile medicilor și IT-iștilor, precum și toate salariile sub 2.000 de lei brut pe lună vor fi scutite de la plata impozitului pe venit. La fel, pensiile sub 2.000 de lei brut / lună. Pentru restul salariilor și pensiilor (peste 2.000 de lei brut pe lună), cota de impozitare va scădea la 10%. Contribuțiile plătite la salarii (CAS, CASS, șomaj, etc.) se vor reduce, per ansamblu, de la 39,25% la 35%, în timp ce pensionarii nu vor plăti, indiferent de venit, contribuția pentru sănătate de 5,5%. PFA-urile și profesiile liberale vor fi scutite de impozit pentru venituri sub 24.000 de lei/an, iar peste acest prag vor plăti 10% în loc de 16%. O reducere similară (de la 16% la 10%) se va aplica și impozitelor pe venituri din arendă, chirii, cedare bunuri, etc., simultan cu eliminarea obligativității plății contribuției de sănătate. La zero vor fi aduse și impozitele pentru terenuri agricole, pentru autoturisme cu o capacitate cilindrică sub 1.600 cm cubi, motociclete, autobuze, tractoare, remorci, autovehicule de transport marfă. Lista de promisiuni este mult mai lungă și ea poate fi consultată AICI. Mai merită însă menționat că TVA ar urma să scadă la 18% de la 1 ianuarie 2018.

În ciuda tuturor acestor creșteri de salarii și reduceri de taxe și impozite, PSD spune că deficitul bugetar va scădea, ajungând la 2% din PIB în 2020. Concret, toate promisiunile făcute ar însemna 89,2 miliarde de lei în plus la cheltuieli, adică 8,8% din PIB. Dar, ar crește chipurile și veniturile, cu 98,4 miliarde de lei, adică 9,7% din PIB. De unde ar veni creșterea de 9,7% din PIB? Păi, în afara mărunțișurilor (provenite din fonduri europene, investiții, creșterea gradului de colectare, etc.), 3,7% ar fi creșterea economică estimată în mod normal de Comisia Națională de Prognoză, iar vreo 6% ar fi din „venituri în plus la buget prin Programul PSD”. Ce înseamnă „Programul PSD” nu se mai detaliază, probabil tot din grijă pentru atenția suprasolicitată a alegătorului.