Sari la conținut

Pericolele ascunse în decizia Curții Constituționale

Magistrații constituționali au decis, luni, că ancheta declanșată de DNA pe tema adoptării OUG 13 a creat un conflict juridic între Ministerul Public și Guvern, așa cum susținea, în sesizarea sa, co-liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu. Dincolo de observația că discursul ținut de președintele Curții, Valer Dorneanu, a avut o nefirească încărcătură politică, rămâne o întrebare esențială: sunt de acum înainte procurorii, grație deciziei CCR, lipsiți total de posibilitatea de a ancheta oportunitatea și legalitatea unui act? Și, dacă da, ce se va întâmpla cu dosarele în care au fost invocate tocmai aceste aspecte?

Iohannis Dragnea Dorneanu Tariceanu agerpres_9360028

Sursă foto: Agerpres

„Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului și s-au deteriorat relațiile care trebuie să existe între autoritățile legislativă, executivă și judecătorească”, a declarat președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, la finalul ședinței de luni.

Decorat de Ion Iliescu, în noiembrie 2002, cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler și membru al PSD timp de peste zece ani, Dorneanu s-a simțit dator - sau a fost o simplă scăpare, expresie a fidelității? - să catalogheze activitatea Guvernului Grindeanu ca fiind „bună”. Mai avea un pic președintele Curții Constituționale și vorbea, asemenea purtătorului de cuvânt al PSD, despre cum și-a îndeplinit Executivul marea parte a obiectivelor propuse în programul de guvernare și cum „presiunile venite ca urmare a OUG 13 (...) au întârziat puțin Guvernul”.

Infinit mai mult decât discursul lui Dorneanu contează, însă, decizia luată de Curtea Constituțională cu „o majoritate semnificativă”: DNA a greșit când s-a apucat să ancheteze modul în care a fost aprobată OUG 13. Până la apariția motivării deciziei de luni, nu avem toate datele problemei, dar declarațiile lui Dorneanu, suprapuse peste cele ale recent instalatului ministru de Justiție, Tudorel Toader, conturează un scenariu sumbru: procurorii nu vor mai putea verifica oportunitatea și legalitatea unui act normativ. Despre ce acte normative poate fi vorba? Ministrul Justiției, el însuși fost judecător al Curții Constituționale pe filieră liberală (a fost propus la CCR în 2006 de PNL, pe vremea când partidul era condus de Călin Popescu Tăriceanu), a pomenit de hotărâri de Guvern și ordonanțe (simple ori de urgență). Prin extensie, ne putem gândi însă la orice act normativ, inclusiv la hotărârile de consiliu județean și local.

Or, dacă motivarea CCR va confirma acest lucru, înseamnă că, practic, de astăzi, PSD și ALDE și-au atins, prin intermediar, un alt obiectiv major: înlăturarea răspunderii administrative. Pentru aducere aminte, fix în urmă cu o săptămână, Liviu Dragnea făcea o promisiune aleșilor locali: „Vom defini în Parlament, indiferent de presiuni, în mod clar distincţia dintre legalitate şi oportunitate. Oportunitatea e a celui ales în mod legitim într-un proces democratic, o dă legimitatea unui vot, obligaţiile asumate în campanie, libertatea de a lua decizii cu Consiliul local pentru a dezvolta comunitatea, aşa cum crede acel Consiliu local”.

Ei bine, s-ar părea că promisiunea va fi îndeplinită mai curând decât sperau social-democrații, grație deciziei Curții Constituționale.

Un alt pericol care planează, cel puțin până la publicarea motivării, privește dosarele în care anchetatorii au pus sub semnul întrebării tocmai modul în care au fost adoptate unele acte normative.

Un prim exemplu: dosarul „Gala Bute”, în care a fost trimisă în judecată Elena Udrea. „Din probele cauzei a rezultat că Udrea Elena a luat decizia organizării galei în urma unor discuții informale cu Obreja Rudel, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanțării evenimentului, a cerut în mod repetat funcționarilor din subordine să se întâlnească cu Rudel Obreja pentru a identifica soluții pentru încheierea contractului și a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achizițiilor publice”, arătau procurorii, la trimiterea în judecată a ex-ministrului Dezvoltării.

Un alt exemplu: dosarul în care fostul președinte al CJ Brașov, Aristotel Căncescu (PSD), a fost trimis în judecată sub acuzația de abuz în serviciu. „Inculpatul Căncescu Aristotel Adrian, în calitate de președinte al Consiliului Județean Brașov, îndeplinindu-și în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, dar și cu încălcarea prevederilor legale, a făcut demersuri pentru adoptarea și, ulterior, semnarea unei hotărâri prin care s-a aprobat închirierea terenului respectiv, fără existența unei justificări de necesitate și oportunitate în interes public”, arătau anchetatorii în cazul dosarului trimis în instanță în noiembrie 2016.

Iar exemplele pot continua, căci întrebări despre oportunitatea și legalitatea adoptării unor acte normative au fost ridicate și în alte dosare (Microsoft, al doilea dosar al ex-președintelui CJ Constanța Nicușor Constantinescu, etc).

Dacă motivarea CCR va consfiți regula că procurorii nu pot ancheta oportunitatea și legalitatea, atunci cresc șansele la achitare a tuturor celor trimiși în judecată, iar cei cercetați în astfel de spețe au motive să închine un pahar în onoarea lui Valer Dorneanu și a celorlalți judecători din „majoritatea semnificativă”.

Nu în ultimul rând, este de așteptat ca, pe fondul deciziei CCR, să se ridice un val de voci stridente care să ceară, insistent, demisia procurorilor-șefi, începând cu Laura Codruța Kovesi. Deja, pe posturile apropiate actualei puteri, se vorbește despre o demisie de onoare a lui Kovesi după decizia de luni a CCR, iar Călin Popescu Tăriceanu, care a și semnat sesizarea către Curtea Constituțională, a decretat în fața camerelor că „întreaga acțiune a DNA e nelegală și neconstituțională”.

Dragnea, Tăriceanu și compania nu mai pot aștepta până în mai 2019, când expiră mandatul actualului procuror-șef al DNA. Așa cum au arătat și în episodul OUG 13, ei vor totul, acum!