Sari la conținut

Românii încep să caute alt fel de politicieni. Contribuie la cercetare

Profiles

Personalitatea politicianului

Sunt politicienii diferiți de restul oamenilor? Ce îi determină să intre într-un partid politic, să își asume expunerea publică a propriilor idei, să facă față succesului sau eșecului public? Multe întrebări și o întreagă literatură care încearcă să răspundă acestor dileme. Încă de la “homo politicus” al lui Platon, sau ”zoon politikon” al lui Aristotel, personalitatea politicienilor a stârnit curiozitatea cercetătorilor din diferite domenii (științe politice, psihologie, filosofie, antropologie etc.).

În general, politicienii de succes au preponderent o structură de personalitate de tip A: sunt competitivi, ambițioși, energici, expresivi, afirmativi. Par că nu obosesc niciodată, sunt dependenți de muncă, sunt prezenți pentru subiectele fierbinți ale zilei și reușesc să facă față unui nivel ridicat de stres.

Cum e perceput politicianul român

Pe lângă acestea, politicianul român este perceput de cetățeni ca fiind corupt. S-a solidificat impresia că: politicianul român este într-adevar un om activ și muncitor, dar muncește în interes propriu, fură, primește mită, minte alegătorii în campania electorală și ajunge într-o funcție de conducere prin pile, nu merite personale. Astfel intrăm într-o buclă fatalistă, indusă de realitatea în care trăim, care reprezintă însă o generalizare dăunătoare.

Deși persistă această imagine preponderent negativă, totuși, o bună parte dintre cetățeni continuă să aibă simpatii politice și să voteze un politician sau altul.

Politicianul ideal: puternic sau moral?

Într-un studiu pe care l-am realizat în anul 2003* s-a conturat imaginea omului politic ideal ca lider puternic, conducător capabil al oamenilor pe care îi reprezintă și cărora le rezolvă eficient problemele. Am comparat cu percepția asupra celor cinci politicieni proeminenți la acel moment pe scena politică românească — Ion Iliescu, Theodor Stolojan, Adrian Năstase, Corneliu Vadim Tudor, Traian Băsescu — și am ajuns la concluzia că cel mai apropiat de profilul ideal era Ion Iliescu, urmat de Traian Băsescu (de notat că Traian Băsescu era la momentul cercetării Primar al Capitalei). Evoluțiile politice au demonstrat că cei doi au avut cel mai mult succes, din perspectiva numărului de mandate în care au fost aleși direct.

În România de după 1990 exista o așteptare pregnantă ca cineva să vină și să rezolve problemele cu care se confrunta populația. În plus, mulți ani s-a perpetuat o lipsă de asumare civică a nevoilor, și cumva o evitare din partea cetățenilor a acțiunilor concrete prin care își puteau lua viața în propriile mâini. Toate acestea au contribuit decisiv la conturarea unei imagini de sorginte paternalistă, a politicianului ideal ca lider puternic, cu autoritate și putere de decizie.

Însă, cu siguranță, profilul de personalitate al politicianului ideal e în curs de schimbare.

În prezent, există numeroase studii asupra personalității politicienilor din SUA și Europa de Vest, unde profiling-ul psihologic este foarte dezvoltat și utilizat.

Aceste teme sunt însă mai putin studiate în Europa de Sud-Est, de aceea e important ca oamenii, cât mai mulți, completeze formularul pe care îl voi utiliza în cercetarea mea pe subiect.

Până la finalizarea cercetării, s-au conturat câteva aspecte ale noilor politicieni ideali.

După toate aparențele, nevoia cea mai accentuată în România anului 2016 este cea de integritate pe toate planurile. Ipoteza mea este că oamenii sunt foarte dezamăgiți de politica ultimilor ani, care se reflectă într-un nivel de trai scăzut, cu politicieni percepuți ca slab pregătiți și corupți, ceea ce îi face pe cetățeni să își dorească un politician ideal cu scor înalt la toate caracteriticile pozitive de personalitate, dar mai ales la integritate, cinste, conștiinciozitate, eficiență.

Se trece astfel ușor-ușor de la preferința pentru un politician puternic, la dorința ca acesta să fie în primul rând integru. Este o schimbare de paradigmă care se simte la nivel social, prin creșterea implicării active a cetățenilor în problemele agorei și mai ales prin luarea de poziție împotriva deciziilor politice percepute ca nedrepte. Poate cel mai semnificativ exemplu este mobilizarea exemplară a cetățenilor pentru salvarea Roșiei Montane.

Cert este că numeroase studii psihologice au demonstrat că percepția asupra personalității politicienilor este influențată major de nevoiele cetățenilor, interesul politic și gradul de informare politică — mass-media joacă un rol deosebit de important în acestă privință.

Alegerile locale de acum, precum și alegerile generale din toamnă, sunt ocazii bune să testez cum s-a schimbat percepţia profilului ideal de personalitate a politicianului român. Pentru alegerile locale, am construit un chestionar cu candidații la Primăria Generală a Municipiului București, aflaţi pe primele locuri în sondajele de opinie. Completarea lui durează 15 minute. Pentru realizarea acestuia am pornit de la cea mai cunoscută și larg utilizată teorie psihologică asupra personalității (Modelul BigFive), folosită și de celebrul cercetător italian Gian Vittorio Caprara, care a studiat personalitățile unor oameni politici ca  Berlusconi, Prodi sau Bush.

Voi reveni într-un articol viitor cu rezultatele actualei cercetări. Pentru moment, vă adresez rugămintea de a completa chestionarul.

Politicienii au o mare influență asupra vieții noastre de zi cu zi, prin deciziile pe care le iau pentru și în numele nostru, al cetățenilor care îi votează (sau nu). Ne-am dorit politicieni puternici – se pare că i-am avut. Ne dorim politicieni integri – încă îi căutăm. Dar este important să clarificăm ce căutăm, ce caracteristici de personalitate apreciem la nivel social și ce nevoi avem. Numai astfel putem crea presiunea necesară, care duce la descoperirea politicienilor ideali.

 

Titlul, introducerea și intertitlurile aparțin editorului, pe care îl puteți contacta la adresa laura.stefanut@digi24.ro

*eșantion de 200 de persoane