Sari la conținut

Strategia PSD-ALDE pe abuzul în serviciu. Cum manipulează

Deciziile Curților de Apel Alba-Iulia și Cluj vin ca o mănușă liderilor PSD și ALDE doritori să meargă până la capăt în privința dezincriminării abuzului în serviciu și a altor câteva infracțiuni. Reacția promptă și perseverența oamenilor care au ieșit în stradă le-au stricat pe moment planurile. Dar, asta nu înseamnă că au și renunțat la ele. Tocmai de aceea este important să distingem, dincolo de acuzații fără fond, speculații și manipulări, câteva lucruri certe și posibile scenarii pentru viitor.

dragnea razand catre tariceanu constantin

Imediat după ce judecătorii Curții de Apel Alba-Iulia au anulat o pedeapsă pronunțată într-un dosar de abuz în serviciu, Liviu Dragnea a ieșit să spună că Executivul PSD-ALDE a avut dreptate când a vrut să modifice articolul din Codul penal referitor la abuzul în serviciu, că infracțiunea este practic dezincriminată prin decizia de la Alba-Iulia și că, dacă nu ar fi fost abrogată OUG 13, nu s-ar fi ajuns aici. „Decizia instanţei de la Alba-Iulia a arătat încă o dată că Guvernul a avut dreptate. Guvernul a spus, în toată perioada de după adoptarea ordonanţei respective, că principala motivaţie o reprezintă motivaţia de a nu se ajunge la practică neunitară în instanţe, de a nu exista situaţia care din păcate s-a întâmplat sau din fericire, în care o instanţă a considerat că Constituţia trebuie respectată şi trecând termenul de 45 de zile după ce un articol a fost criticat de CCR, a considerat că nu mai produce efecte juridice. Dacă Ordonanţa 13 nu era abrogată, nu apăreau astfel de decizii. Ce o să se întâmple acum? (...) Curtea Constituţională a spus că Guvernul a acţionat legal, Curtea de la Alba-Iulia a decis, practic, să dezincrimineze abuzul în serviciu, ieşind din închisoare un cetăţean român, deci suntem în situaţia în care, dacă acea ordonanţă nu ar fi fost abrogată, nu apăreau asemenea decizii”, a declarat, astăzi, președintele PSD.

Ulterior, au apărut informații și despre decizia Curții de Apel Cluj de achitare a patru persoane care fuseseră acuzate de încălcarea unor obligații prevăzute de acte normative inferioare.

Să le luăm pe rând. Decizia de la Alba-Iulia nu înseamnă o dezincriminare a infracțiunii de abuz în serviciu, ci doar că, în dosarul respectiv, instanța a constatat că respectivul funcționar public a încălcat o hotărâre de Guvern, nu o ordonanță sau lege. Similar la Cluj.

Practic, instanțele au făcut ceea ce a spus Curtea Constituțională în mult-invocata decizie nr. 405/2016: au interpretat sintagma „în mod defectuos” prin „încălcarea legii, a unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență a Guvernului”. Fostul secretar general al CJ Hunedoara și cei patru de la Cluj, în dosarele cărora a fost pronunțată anularea pedepsei, respectiv achitarea, se pot considera norocoși, dar asta nu înseamnă că toți cei aflați în situații similare - acuzați în dosare de abuz în serviciu - scapă automat de răspundere penală. În primul rând, nu la toți este vorba de încălcarea legislației secundare (hotărâri de Guvern) sau terțiare (ordine, reglementări, etc.). Deci, cei care sunt acuzați că au încălcat legi sau ordonanțe - simple ori de urgență - răspund în continuare. În al doilea rând, deciziile de la Alba-Iulia și Cluj nu constituie precedent judiciar, deoarece, în România, hotărârile judecătorești nu constituie - cu excepția recursului în interesul legii - un izvor de drept. Cu alte cuvinte, dosarele de abuz în serviciu aflate încă pe rolul instanței merg mai departe, iar în cazul celor în care s-a pronunțat deja o condamnare, este nevoie ca persoanele implicate să depună contestație la executare pentru ca instanța să se pronunțe din nou.

O altă dezinformare aruncată în spațiul public de Dragnea și oamenii lui se referă la Guvernul Cioloș care putea să împiedice dezincriminarea abuzului în serviciu. „În timp ce sute de mii de oameni demonstrau pentru abrogarea OUG 13, s-a descoperit că, de fapt, Guvernul Cioloș, prin inacțiune - nu a intervenit printr-o ordonanță de urgență pentru a pune în aplicare într-un interval de 45 de zile, decizia Curții Constituționale - practic a determinat dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu”, a scris, pe blogul său, Adrian Năstase, ex-premierul PSD condamnat pentru fapte de corupție. Ironie maximă, deci. După ce au criticat Guvernul Cioloș că a adus „peste 130 de modificări” Codului penal prin OUG nr. 18/2016, Năstase reproșează tehnocraților că nu au mai dat o ordonanță de urgență pe Codul penal! Nu de alta, dar OUG 18 a fost adoptată pe 18 mai 2016, drept pentru care nu putea include eventuale modificări ce ar fi decurs din decizia CCR nr. 405, dată pe 15 iunie 2016! Am spus „eventuale modificări” pentru că, în ciuda retoricii social-democraților, decizia CCR nr. 405 a fost, după cum au spus încă de la început specialiștii, o decizie de interpretare, care nu obliga nici Parlamentul, nici Executivul să opereze vreo modificare pe Codul penal.

În concluzie, acuzații de genul „Guvernul Cioloș a determinat dezincriminarea abuzului în serviciu” sunt total false.

Să trecem acum și la scenarii pentru viitor. Senatul a aprobat, astăzi, OUG 14, emisă de Guvernul Grindeanu pentru a abroga atât de hulita OUG 13. Până aici, lăudabilă graba aleșilor, existând premise ca într-un termen la fel de scurt, de circa o săptămână, OUG 14 să fie adoptată și de Camera Deputaților. PSD și ALDE au făcut, însă, doar o jumătate de pas, ca dovadă că planul lor este mult mai amplu, mai pervers și mai periculos: OUG 13 nu a fost pusă și ea pe ordinea de zi a Senatului, spre a fi respinsă.

Să o luăm, și de data aceasta, pe rând. O primă precizare: OUG 13 a fost înregistrată în Parlament cu proiect de aprobare. Adică, senatorii dezbat „proiect de lege privind aprobarea OUG 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală”. A doua precizare: OUG 13 se află la Comisia juridică a Senatului, iar până acum a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ (datat 31 ianuarie 2017) și de la Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor CEDO (datat 13 februarie 2017). Aviz negativ a emis Consiliul Superior al Magistraturii. În fine, o a treia precizare: Senatul poate ține OUG 13 până pe 27 martie, termen la care, dacă nu a fost dezbătut și votat proiectul de aprobare, el va fi considerat adoptat tacit! Proiectul urmează să ajungă, apoi, la Camera Deputaților, Cameră care, de asemenea, poate temporiza „verdictul” pe OUG 13.

De ce fac pesediștii acest lucru și ce relevanță are el dacă OUG 14 va fi adoptată mai întâi? Simplu: există posibilitatea ca OUG 14 să fie declarată neconstituțională, caz în care OUG 13 rămâne în picioare și ea va fi parafată prin proiectul de lege de aprobare. Tocmai bine, adoptând repede OUG 14 și ținând la păstrare, în Parlament, OUG 13, Dragnea, Tăriceanu și ceilalți nu fac decât să lase timp pentru ca OUG 14 să fie atacată la CCR și să fie declarată neconstituțională.

Cine ar putea să atace OUG 14? Probabil că nu parlamentarii PSD-ALDE, pentru că ar bate la ochi. Probabil că nici Victor Ciorbea, pentru a nu le mai aduce aminte protestatarilor de toate dățile când a făcut pe plac puterii. Cel mai probabil, excepția va veni de la vreo instanță, ridicată fiind într-un dosar de corupție. Nu întâmplător, fostul deputat PNL Theodor Nicolescu, judecat pentru abuz în serviciu în dosarul ANRP, a cerut luni, Curții de Apel București, să sesizeze CCR pe OUG 14. Judecătorul a rămas în pronunțare, dar nu este exclus să accepte cererea fostului deputat PNL.

Iar dacă, cumva, nu se găsește vreo instanță să atace OUG 14 la CCR, se poate sacrifica chiar Tăriceanu, în numele atât de des invocatei reveniri la „statul de drept”.