Sari la conținut

Date personale, la tomberon

Documentele cu date personale sunt aruncate la întâmplare, în toate cele trei tomberoane de la colţul clădirii. Printre ele, amestecate, sunt şi compact discuri cu date privind activitatea instituţiei.

O parte a documentelor poartă ştampilă oficială şi semnături în dreptul numelor de angajaţi ai Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov. Cele care nu au semnături sau ştampile par ciorne, de pe care angajaţii instituţiei nu au distrus informaţiile confidenţiale, înainte să le arunce la gunoi.

" De ce nu le rupe, de ce nu le distruge? Aici e problema. Vin boschetari, vin oameni de rea credinţă, îţi pun mâna pe CNP şi mâine poimâine te trezeşti la bancă, că dom'le, nu ţi-ai plătit datoria ", este de părere un localnic. 

" Deosebit de rău, de grav, cum să se arunce documente? ", crede o altă localnică.

În cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov funcţionează Administraţii Judeţene ale Finanţelor Publice din şase judeţe. La nivelul direcţiei există, din 2012, o circulară care le interzice angajaţilor să arunce deşeuri de hârtie în coşurile pentru gunoi menajer. În plus, unitatea este înregistrată oficial drept operator de date cu caracter personal, iar directorii răspund de securitatea acestor date confidenţiale. În instituţie însă nu există vreun tocător de documente şi nici posibilitatea legală de cumpărare a unui astfel de aparat.

La sesizarea Digi24, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a mobilizat la Braşov o echipă care să stabilească cine trebuie să răspundă pentru viciile grave în sistemul de gestionare a datelor personale.

" O asemenea situaţie constituie o încălcare gravă a obligaţiilor unui operator, de asigurare a securităţii prelucărrilor de date. Fiecare operator are obligaţia de a-şi stabili propriile reguli de manipulare a documentelor şi de a-şi asuma luarea tuturor măsurilor, astfel încât să nu se ajungă la aceste pierderi de documente. Conducerea Autorităţii a dispus efectuarea unei investigaţii din oficiu, în cel mai scurt timp ", spune Alina Săvoiu - șeful Biroului Juridic și Comunicare, ANSPDCP. 

Poliţiştii specializaţi în investigarea fraudelor spun că numele, adresa sau codul numeric personal sunt folosite în mod frecvent de infractorii care falsifică documente de identitate, adeverinţe de venit sau chiar carduri bancare, în dauna directă a unor oameni care se trezesc datori la bancă. Potrivit legii, divulgarea datelor personale este contravenţie, iar amenda este de până la 50.000 lei.