Sari la conținut

Un psiholog la 1.000 de elevi. În judeţul Cluj există 87 de psihologi la peste 90.000 de şcolari şi preşcolari

Pentru consilierea celor peste 90.000 de şcolari şi preşcolari din judeţul Cluj există 87 de psihologi. Aceasta înseamnă, potrivit unui calcul simplu, un specialist la peste 1.000 de copii.

"Suntem acoperiţi în zona municipiilor şi oraşelor, am mai avea nevoie de nişte oameni la nivelul unităţilor de învăţământ din mediul rural, unde, sigur, numărul de copii este mic şi unde ar fi nevoie de mai mulţi psihologi", a afirmat Valentin Cuibus, inspector şcolar general Cluj.

Nicoleta Creţ este singurul psiholog şcolar de la Colegiul Naţional "Emil Racoviţă" din Cluj-Napoca. Potrivit normei, ea trebuie să facă săptămânal 14 ore de consiliere în rândul elevilor. De cele mai multe ori, face consiliere în grup.

"Cred că dificultatea cea mai mare este de a putea să-i iau pe fiecare care are nevoie la întâlniri cu frecvenţă săptămânală, aici simt dificultatea cea mai mare şi pentru că, fiind minim 800, nu ai cum să-i programezi pe toţi", susţine aceasta.

Mai mult, rolul psihologului şcolar nu se opreşte strict la consilierea elevului, ci ar trebui să continue şi cu consilierea cadrelor didactice şi uneori chiar a părinţilor.

"Adevărul este că o consiliere eficientă nu se poate face decât dacă consiliezi și părintele și cadrul didactic, o intervenție unidirecțională, axată doar pe elev, are o eficiență mult redusă", a precizat Nicoleta Creţ.

"Îi ceri să facă cel puţin trei activităţi: diagnostic, consiliere psihoterapie, prevenţie şi optimizare. Nu are cum să-şi facă aceste activităţi într-o manieră performantă şi atunci de foarte multe ori, psihologul din şcolile din România este acolo, este bifat în organigramă, dar de fapt nu face cu adevărat activităţile pe care ar trebui să le facă, nu fiindcă nu ştie, ci pentru că nu poate, ca urmare a presiunii numărului de copii", a explicat Daniel David, preşedintele Colegiului Psihologilor din România, Cluj.

"Cred că nu înţelegem rolul pe care îl are psihologul şcolar. În toate sistemele educaţionale pe care eu le cunosc, cel francez sau cel britanic, psihologul şcolar este o prezenţă vie, adică este pus în centrul şcolii, părinţii ştiu de el", spune Cristina Grigore, director executiv al Fundaţiei "Părinţi Clujeni".

În România, statisticile sunt îngrijorătoare. Potrivit celui mai recent raport al organizaţiei "Salvaţi Copiii", 86% dintre elevi se plâng că sunt certaţi de cadrele didactice atunci când greşesc, 33% sunt jigniţi la şcoală, iar 7% dintre copii afirmă că sunt bătuţi de profesorii lor.