Sari la conținut

Vânătorii de comori

Vânătoarea de comori este un fenomen care ia amploare. Numai în judeţul Cluj, numărul celor care au cerut autorizaţie pentru un detector de metale aproape că s-a dublat în acest an faţă de cel anterior.

"Eu socotesc că este un atentat necontrolat la patrimoniul României. Este iluzia bogăţiei, ca jocul la bingo sau păcănele. Pur şi simplu, cei care îşi permit un astfel de detector, o fac în speranţa că le va ieşi ceva", spune Adrian Andrei Rusu, arheolog la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române.

Chiar şi vânătorii de comori rescunosc că această pasiune poate să fie profitabilă. Hofer Heinrich s-a mutat în România în urmă cu patru ani şi tot de atunci este în căutarea unei comori care să îi aducă bani.

"Aici în ţară au fost găsite mai multe tezaure şi e un hobby care rentează", susţine acesta.

Aproape zilnic, dotat cu aparatul performant, de 850 de euro, care poate detecta metale la o adâncime de doi metri, ajunge la marginea pădurilor din Cluj în speranţa că va găsi un tezaur.

Cu puţin noroc, se pot descoperi adevărate comori: inele şi brăţări din argint şi aur, cotate în lume la preţuri exorbitante.

"Încep să facă afaceri cu ele. Afacerile au devalizat Munţii Grădiştei", spune însă arheologul Adrian Andrei Rusu.

Asta cu toate că legea spune altceva: obiectele descoperite trebuie returnate autorităţilor, iar vânătorul poate primi o recompensă de până la 45% din valoarea descoperirii. 

În realitate însă se întâmplă altceva, spune procurorul Curţii de Apel Alba Iulia care anchetează furturile arheologice din Munţii Orăştiei. Odată descoperite, artefactele sunt vândute în complicitate cu case de licitaţie din Europa şi SUA pe foarte mulţi bani. Iar pentru a nu putea fi identificaţi de autorităţi, vânătorii încearcă să îşi ascundă urmele.

"Tezaure de 25 -30 de monede de aur care sunt apoi fragmentate în loturi - este un mod de operare pentru reciclare, pentru spălarea acestor artefacte, pentru că ele atunci când sunt scoase la vânzare, apar ca fiind bunuri cu provenienţă licită din colecţiile unor persoane care tocmai au decedat", declară Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Statul român nu a recuperat în întregime tezaurul dacic furat din Munţii Orăştiei, în valoare de câteva milioane de euro. Doar o parte din celebrele monede de tip Koson şi brăţările dacice descoperite de vânătorii de comori au ajuns în muzeele de istorie.

Cea mai recentă descoperire făcută de un vânător de comori a fost în urmă cu o lună. Atunci, în judeţul Suceava, a fost găsit un tezaur estimat la 150.000 de euro.