Solul Moldovei afectat de agricultura intensivă

Data publicării:
pamantul 20otravit 20cu 20ingrasaminte 20chimice-33400

Apele din bazinul hirdrografic Bârlad Prut sunt contaminate cu nitraţi din cauza utilizării în exces a îngrăşămintelor chimice, iar sănătatea populaţiei este în pericol. Doi copii au murit in ultimul an in Vaslui. Sunt localităţi întregiunde nu mai există deloc apă potabilă. Marius Voicescu, purtător de cuvânt al DSP Iaşi: ”Dela începutul anului 2012 la nivelul județului Iași s-au înregistrat 19intoxicații cu nitrați. Dealtfel în toate aceste cazuri DSP s-aautosesizat, a mers a făcut analize de laborator la toate sursele de apacare ar putea provoca această intoxicaţie.”

”Agricultura la modul în care este încă dezvoltată are unaport destul de mare în poluarea cu nitraţi a corpurilor de apa desuprafața a pânzei de apă freatice, a calităţii solului” (Petruța Moisi)

Petruţa Moisi, reprezentant ONG: ”Agricultura la modul în care este încă dezvoltată are un

aport destul de mare în poluarea cu nitraţi a corpurilor de apa desuprafața a pânzei de apă freatice, a calităţii solului.”

Regiunea de est este una preponderent agricolă. Având în vedere îngraşamintele chimice utilizate intensive, nivelul de nitraţi din pânza freatica a devenit periculos în localităţile situate de-a lungul Prutului.Cristina Trifu, Institutul Naţional de Hidrologie: ”Vorbim de toate localităţile din judetul Vaslui din judeţulGalaţi, efectiv de toate comunele care sunt în cadrul bazinului pentru căavem ferme pe tot lungul axului principal, vorbim de fermele organizate.”

Fermierii consideră însă exagerate reacţiile instituţiilor de mediu care vor limitarea utilizării îngrăşămintelor.Cătălin Simota, Institutul Naţional de Protecţia Mediului: ”Pentru a nu fi afectată agricultura prin această directivănu trebuie limitată cantitatea de ingrășăminte minerale care sunt date pesol si aceasta limitare trebuie facută numai în vederea obţinerii uneiproducţii maxime.”

Aurel Placinschi, fermier: ”Nu se folosesc cantităţi care să pună în pericol pânzafreatică, putem folosi cantittăţi de 70, 80, 90 kg de azot pe anumite zone,dar în medie nu depăşim suta de kilograme.”

Comisia Europeană va da un verdict abia în 2015

Asta în timp ce în ţări cu agricultură mult mai perfoarmantă cum este Olanda se folosesc si concentraţii de azot de 3-4 ori mai mari decât în România fără ca asta să îngrijoreze instutuţiile. La nivelul Comisiei Europene se va lua o decizie până în 2015 cu privire la cantitatea maximă de îngrăşăminte pe bază de azot pe care fiecare ţară o poate utiliza în agricultură în funcţie şi de gradul actual de poluare a surselor de apă. Multe dintre sursele de apă de la graniţa de est au o concentraţie de nitraţi de două ori mai mare faţă de limita admisă.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri