Sari la conținut
News Alert

Corul bărbătesc din Finteușu Mare păstrează vii colindele de Crăciun din Maramureș

Corul bărbătesc din Finteușu Mare e o emblemă pentru satul maramureșean. S-a născut o dată cu România Mare, iar primul concert a avut loc chiar pe 1 decembrie 1918. În timp, membrii corului au susținut concerte în aproape toată Europa.

"Noi am încercat să fim ceva aparte. Suntem un grup de amatori într-un sat mic. Noi facem muzică după auz ,nu după partituri, dar mesajul pe care îl transmitem este fabulos. Avem și niște colinde care spun niște lucruri pe care alții nu ar îndrăzni să le spună", spune Andrei Dragoș, dirijorul corului.

"Bunicul meu a fost în cor. Este un cor cu o vechime foarte mare și am început să mergem din ce în ce mai mulți tineri la cor care este un semn foarte bun", povesteşte Paul Fătu, corist.

"Se strâng mulți tineri, în speță la noi mai mult însurați, și mergem de la o casă la alta, de exemplu, 5 sau 6 perechi. Umblăm de la o colindă la alta și dimineața suntem trezi ca putem merge la biserică", explică Marian Pop, corist.

Corul a câștigat și admirația copiilor din sat. Toţi mărturisesc că și-ar dori ca într-o bună zi să le calce pe urmele celor care acum le sunt profesori de… colinde.

"- De cât timp cânți colinde?
- De când eram mic.
- Vrei să calci pe urmele corului din Finteușul Mare?
- Da."

În timp ce alții fac repetiții pentru seara de Ajun, casele gospodinelor sunt învăluite de mirosul proaspăt al cozonacilor și al colăceilor cu carev vor fi răsplătiţi colindătorii. Se poate spune că și în bucătărie se dă un test al tradițiilor.

Doamna Anisia are 73 de ani și face colaci de când avea 12 ani. De fiecare Crăciun reușește să facă aproape 100 de bucăți.

"Pui făină, pui drojdie, un pic de zahăr și faci aluat. Și cu aluatul acela lași să dospească. Pe urmă pui sare, apă și frămânți și când a dospit, atunci faci cocii și ațâți focul în cuptor, îi lași un pic să dospească nu prea mult, pe tăvi, și îi bagi la cuptor."

Nu se lasă mai prejos nici fiica ei. După o rețetă din străbuni și sub supravegherea mamei, ea se ocupă de cozonaci. Folosește numai produse naturale, iar diferența se vede în momentul în care cozonacii sunt scoși din cuptor.

"Un kilogram de făină, patru ouă, 250 de grame de zahăr, o jumătate de litru de lapte, coaja de la o lămâie rasă și o sută, două de mililitri de lapte, de ulei călduț. Ăla se face la urmă ca să se facă foarte puhab și bun", povesteşte Via Fătu.

Mirosul bucatelor pregătite de gazdele satului îi atrage pe colindătorii care, din experiența anilor trecuți, știu unde e casa în care vor fi ospătați cel mai bine.

Reporter: Diana Grad
Operator: Kristian Kosa
Editor web: Adrian Laboș