Sari la conținut

Aradul, oraș al unirii. Orașul a contribuit decisiv la actul de la 1 Decembrie 1918

Amplasat aproape de graniţa de vest a ţinuturilor locuite de români, oraşul Arad a contribuit decisiv la realizarea unirii Transilvaniei cu România. ”Importanţa Aradului a fost crucială, am putea spune, pentru că, în realitate, aici, la Arad, s-a gândit programatic şi s-a organizat marea adunare de la Alba Iulia”, afirmă prof. Marius Grec, profesor la Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad.

Încă din primii ani ai secolului XX în Arad s-a creat un nucleu de intelectuali români care au luptat pentru alipirea Transilvaniei şi a Banatului la Regatul României. Uniţi în jurul unor personalităţi ca Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop sau Ioan Suciu, aceştia au anticipat foarte bine ce avea să se întâmple cu Imperiul Austro – Ungar după Primul Război Mondial.

”Aradul a dat această intelectualitate. Şi asta mi se pare cel mai important, şi lucrul cu care noi ca arădeni ar trebui să ne mândrim cel mai tare, faptul că noi am oferit această intelectualitate care, în final, a dus la unirea Transilvaniei cu România”, spune Alexandru Gligor, istoric, ghid la Muzeul Memorial Vasile Goldiş.

După ce a fost creat la Budapesta la sfârşitul lunii octombrie, Consiliul Naţional Român Central s-a mutat aici în casa lui Ştefan Cicio Pop pe 2 noiembrie 1918. Gazda a fost şi primul preşedinte al organismului care a pregătit terenul pentru Marea Unire.

La mijocul lunii noiembrie 1918, cu doar două săptămâni înainte de adunarea de la Alba Iulia, Guvernul Maghiar trimite la Arad o delegaţie condusă de ministrul pentru naţionalităţi Oszkár Jászi care avea misiunea să negocieze cu liderii românilor rămânerea Transilvaniei alături de Ungaria. ”De fapt, hotărârea era luată de către români. Dar sigur, într-un act de politeţe, dacă îl putem numi aşa, sau din raţiuni diplomatice, au fost purtate aceste discuţii”, ne informează prof. Marius Grec.

Negocierile cu delegaţia care reprezenta Guvernul Maghiar au avut loc în această clădire din centrul Aradului pe care arădenii o ştiu ca aparţinând fostei prefecturi. După două zile de discuţii nu s-a ajuns la nici un compromis astfel că, în seara zilei de 14 noiembrie, românii anunţau că doresc desprinderea totală de Ungaria.

Nu în ultimul rând, în aceeaşi clădire care adăposteşte astăzi Muzeul Memorial Vasile Goldiş, la Arad a funcţionat, încă din 1911, redacţia ziarului Românul, publicaţie care a răspândit ideile unirii înainte de 1918. Tipografia unde era produs ziarul a fost, de asemenea, locul în care au fost tipărite actele oficiale ale unirii. ”Toate documentele anterioare semnării actului Marii Uniri s-au făcut la Arad. Fără putere de tăgadă!”, susține Emilian Valea, preşedintele Secţiei Numismatice Române, filiala Arad.

Întâmplător sau nu, cei trei lideri politici arădeni care au participat activ la Unirea de la 1918 au rămas împreună şi după moarte. Mormintele lor se află astăzi situate la mică distanţă unul de altul, în cel mai mare cimitir din Arad. Pentru că nu mai au urmaşi, întreţinerea locurilor în care au fost înmormântaţi a fost preluată de mai bine de 20 de ani de câtre municipalitate.

Reporter: Dan Codre
Operator: Cristian Kovacs
Editor web: Călin Țenche