Sari la conținut
News Alert

Patrimoniul Timişoarei rămâne în paragină

În noul ciclul de fonduri europene nu sunt prevăzute programe de finanţare pentru reabilitarea faţadelor caselor istorice rezidenţiale. Şi cum cele mai multe monumente au fost naţionalizate după 1948, ele au fost transformate în apartamente. În timp ce proprietarii nu au bani să facă restaurările, autorităţile speră să schimbe legislaţia pentru ai putea ajuta.

Casa cu Ancoră din Timişoara face parte din zona protejată Iosefin şi este monument istoric. Construită în 1755, imobilul amintește de comerţul care se făcea pe râul Bega în trecut. 

„Casa cu ancoră este una dintre miile de clădiri istorice care are nevoie urgentă de reabilitare. Din păcate ea este o clădire rezindeţială aşa că nu poate benefia de fonduri europene cel puţin până în anul 2020” - Caterina Ledrer, reporter Digi24 Timișoara.

„Este destul de degradată, dar starea ei nu este dezastruoasă. Se poate lucra pe ea. Trebuie dată jos tencuiala, trebuie făcute mulaje după ornamente. Dacă vor mai trece 10 ani, în schimb, timpul îşi va spune cuvântul. Se poate vedea la nivelul acoperişului că este destul de degradat”, explică Laura Draşcovici arhitect, Asociaţia „Salvaţi Patrimoniul Timişoarei".

În aceeaşi situaţie se găsesc şi alte mii de clădiri din oraş. Proprietarii spun că nu au bani pentru lucrări de renovare și îşi pun speranţele în autorităţile locale.

„Ne obligă, ne-a venit de la Jandarmerie să facem clădirea, dar nu ne ajută cu nimica. Că ne dau în rate să punem gir casa. Nimeni nu vrea să pună gir casa. Să o restaureze ei (n.r. autorităţile locale)”, spune o timișoreancă.

„Vai de ele. Toate. Şi nu se restaurează, nu investeşte nimeni. [Cine ar trebui să investească?] Păi primăria, zic eu”, este de părere un alt timișorean.

Fondurile europene disponibile din acest an nu includ proiecte de restaurări ale imobilelor rezidențiale, declarate monument istoric.

„Soluţia este să pună bani. Păi de unde să pună bani dacă acum nu-s mai scutiţi de impozit, riscă să fie amendaţi pentru că clădirea este un pericol public, mai vine şi taxa pe paragină. Şi atunci nu şti ce să faci prima dată. Să repari sau să plăteşti taxele sau să repari. De reparat trebuie pentru că e vorba şi de siguranţa celor care trec pe acolo şi mai e şi aspectul oraşului”, spune Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara.

Autorităţile locale nu pot să finanţeze din bani publici restaurarea caselor private. Iar în lipsa fondurilor europene îşi îndreaptă speranţele către parlamentari, cărora le-au cerut să modifice legislaţia.

„O formă prin care autorităţile locale pot interveni asupra faţadei şi a acoperişului, respectiv a tâmplăriei, urmând ca o parte din aceste sume, în funcţie de venituri, să fie recuperate de la proprietari în decursul următorilor ani”, completează Dan Diaconu, viceprimarul Timişoarei.

Există totuşi o soluţie, spun arhitecţii: modelul vienez.

„Singura şansă a asociaţilor de proprietari este să cedeze părţile comune. Ca în cazul mansardelor. Să se cedeze acoperişurile, podurile, să le facă  suprafeţe masardabile, iar în contra valoarea acestor mansardări să se restaureze atât faţada cât şi părţile din interior”, precizează Laura Draşcovici arhitect, Asociaţia „Salvaţi Patrimoniul Timişoarei".

Timişoara are cele mai multe clădiri istorice din ţară. Peste  14.500 de imobile reprezintă patrimoniul arhitectural al oraşului.

Reporter: Caterina Ledrer

Operator: Dan Șoșdean