Sari la conținut

Revenirea în țară a Regelui Mihai: întâi gonit, apoi primit cu brațele deschise de autorități

Foto: Agerpres

De la abdicarea forțată din 1947 și până în anul 1992, Regele Mihai nu a avut voie sa pună piciorul pe teritoriul României. În 1990, când a încercat să vină în țară pentru prima dată, clasa politică nou-instalată la Bucureşti l-a perceput ca pe o amenințare uriașă.

Pur și simplu, venirea Regelui strica planurile multor politicieni „emanați”. „Cred că dădea fiori, fiori şi organelor de ordine, şi lui Ion Iliescu, şi aparatului republican”, a spus jurnalistul Emil Hurezeanu.

„Fosta Securitate se regrupase sub conducerea domnului Măgureanu, care juca un rol perfid. Aproape se încercase să se creeze în jurul lui un fel de zid peste care nu se putea trece. S-a încercat introducerea unor agenți ai Securității din exilul românesc chiar în interiorul familiei regale”, a declarat fostul președinte al României, Emil Constantinescu.

În 1990, Regele ajunge în țară. În drum spre Curtea de Argeş, pe autostrada Bucureşti-Piteşti, maşina în care se afla familia regală este oprită de poliţie şi întoarsă din drum.

Impresia catastrofală în străinătate, să îl fugărești cu Poliția, să îl arestezi pe Rege, care avea un pașaport danez. A fost un act care a adus daune mari României”, afirmă Emil Constantinescu.

Politicianul Sergiu Andon a fost procuror în perioada comunistă, publicist la „Scânteia”, și redactor-șef adjunct al ziarului „Adevărul”. În acei ani tulburi, Andon era un puternic lider de opinie. Atunci a scris articolul care a facut vâlvă la vremea lui, intitulat „Fir-ai al naibii Majestate”.

Eu m-am făcut remarcat printr-un articol gen pamflet, într-un ton și cu un limbaj la limita civilizației publicistice. Trăiam mereu sub obsesia asta a destrămării, a comploturilor”, spune Sergiu Andon.

Abia în anul 1992, de Paște, autoritățile i-au permis Regelui Mihai să ajungă la Mănăstirea Putna și la București, fără să intuiască primirea spectaculoasă pe care i-a facut-o poporul român.

Încordarea maximă a fost în momentul când avionul, trecând de Austria şi Ungaria, se apropia de spaţiul aerian românesc. Omul de la turnul de control a înghiţit în sec şi a spus: Transmitem bine aţi venit Majestăţilor Sale”, își amintește Emil Hurezeanu.

Pentru că nu a primit aprobare de la autorităţi să vorbească de la Palatul Regal, Regele Mihai I s-a adresat bucureştenilor de la balconul unei camere de hotel. Regele a ţinut atunci un discurs în faţa a sute de mii de oameni.

Primirea impresionantă de la Bucureşti a scindat şi mai mult societatea românească, mai ales după ce Radu Câmpeanu, președinte al PNL i-a propus regelui Mihai să candideze la alegerile prezidenţiale din partea liberalilor. Regele a refuzat categoric. Însă situația a fost un motiv ca autorităţile să blocheze din nou intrarea regelui în ţară, în anul 1994.

După ce l-au întors de pe aeroport, liderii PDSR, partid aflat la putere, au propus în parlament declararea regelui persona non grata și ridicarea imunității parlamentarilor care l-au întâmpinat, printre care şi Dinu Patriciu.

În 1995, regelui i se interzice din nou să intre în ţară, de data acesta fiind invitat de Emil Constantinescu la înmormântarea liderului ţărănist Corneliu Coposu.

„Gestul politicianist de interzicere a venirii regelui la înmormântare ne-a șocat pe noi, dar a fost iarăși o greșeala gravă, după părerea mea, a fost aceeași teamă”, afirmă Emil Constantinescu.

Abia în 1997, după schimbarea regimului politic de la Bucureşti, Convenția Democratică din România îi oferă Regelui un pașaport pe care scrie „cetățean român”. Lucrul ăsta s-a petrecut în ședința de guvern în care am luat parte și am fost cel care i-am dat telefon la Versoix și l-am anunțat de acest lucru”, își amintește Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti.

În anul 2001, președintele Ion Iliescu face gestul istoric al reconcilierii și îl invită pe Regele Mihai la redeschiderea unei galerii de Artă, la Palatul Regal. I se adresează cu „Sire”.

În 2011, odată cu discursul istoric al Regelui în Parlamentul României, se consumă şi ultimul episod dintre cele două personalități politice: Regele Mihai I refuză mâna întinsă de Ion Iliescu.

El și-a dat seama de un lucru: că întinzând mâna regelui nedumirește multă lume. Într-un fel, dacă vreți, a anihilat toată această campanie pro-monarhistă”, explică istoricul Georgeta Filitti.

Ultimul atac de rang înalt împotriva Regelui Mihai I a venit din partea fostului preşedinte Traian Băsescu. „Abdicarea este un act de trădare” şi „regele a fost slugă la ruşi” au fost cele mai dure acuzaţii ale acestuia.