Sari la conținut

LEGI CU DEDICAȚIE. Sănătate în funcție de interese

Un perete întreg plin de diplome, distincţii şi titluri. Însumează o viaţă întreagă dedicată medicinei. Dar micul birou la care stă aşezat profesorul Alexandru V. Ciurea nu mai este cel de altădată, de director al unuia dintre cele mai importante spitale din România. Acum, lucrează Într-o instituţie privată, iar tranziţia către acest mediu a început atunci când a fost îndepărtat din funcţia de conducere de la Spitalul Bagdasar Arseni din Bucureşti.

A fost un tsunami. M-am văzut intr-o duminică, în decembrie, demis la televizor. Am rămas uimit. Iar metodele de demitere, ca profesor universitar, şef de clinică, director au fost suburbane, din toate punctele de vedere. Nu aş îndrăzni să fac ceea ce ministrul Sănătăţii de atunci, Eugen Nicolăescu, a făcut la cei 22 de directori”, spune prof. dr. Alexandru V. Ciurea, medic neurochirurg.

Se întâmpla în 2006, atunci când liberalul Eugen Nicolăescu, ministru în funcţie de mai puţin de un an, a început să elaboreze noua Lege a Sănătăţii.

Noul ministru dorea manageri profesionişti la conducerea spitalelor, deoarece, spunea el, în acest fel banii vor ajunge pentru tratamentul bolnavilor. Medicii nu mai aveau voie să fie directori, iar avocaţi, economişti şi chiar ingineri deveneau noii manageri de spitale.

„Interesul, părerea mea, a fost să fie o bulibăşeală. Au apărut peste noapte un grup de doctori care au făcut tranziţie şi, în şase luni, au apărut acei manageri de spital care au fost un mare fiasco. Timp, hârtie, bani, energie pierdută”, este de părere prof. dr. Alexandru V. Ciurea.

Printre cei îndepărtaţi de la conducere era şi Sorin Oprescu, director, în acelaşi timp, atât la Spitalul Universitar cât şi la Spitalul Elias. În locul lui veneau doi oameni apropiaţi PNL - Silviu Rădulescu şi Vlad Romano. La Spitalul Bagdasar, locul lui Alexandru V. Ciurea era ocupat acum de doctorul Claudiu Turculeţ. La Spitalul Caritas, în locul directorului Eugen Brătucu venea penelistul Bogdan Jansen, iar la Spitalul Sf. Pantelimon, pesedistul prof. dr. Florian Popa era înlocuit de penelistul Dan Şerban.

„Cand s-a facut legea reformei în sănătate, a existat interdicția medicilor și universitarilor de a fi manageri. Dar a fost si o situație politica, nu numai economică. Era vorba și de directorul spitalului Universitar, care era în opoziție cu ministrul. Totul s-a politizat. Apoi au apărut presiuni și s-a revenit în asa încât să poate să fie medicii directori”, explică Sorin Paveliu, expert în sănătate.

Ce schimbări a adus Ion Bazac

Guvernul Boc 1 a rezistat până în 2009. Odată cu ministrul, s-au schimbat şi interesele, şi priorităţile. Inevitabil, s-a modificat, din nou, şi Legea Sănătăţii. Cu 180 de grade. Noul şef, Ion Bazac, de la PSD, decide că doar medicii mai pot fi directori în spitalele universitare sau clinice, acolo unde se face învăţământ medical.

O nouă serie de manageri este îndepărtată, pentru a fi înlocuită cu alta.

„Presiune este tot timpul din partea majorităţii şi a guvernului. Întotdeauna, majoritatea este cea care presează trecerea unor modificări, nu întotdeauna dezbătute, ceea ce nu este un lucru bun”, afirmă deputatul PNL Horia Cristian.

Doar din 2006 şi până acum, au fost 10 miniştri ai Sănătăţii, iar fiecare a modifcat Legea cum a dorit.

Aşa-zisa reformă în Sănătate a început în anul 2006, cu apariţia Legii 95. Pe 250 de pagini era reglementat tot ceea ce se întâmplă în sănătate - de la cum sunt numiți directorii, la cum se desfășoară activitatea de transplant. Numai că de atunci și până acum, numărul de pagini a crescut constant.

Au fost adăugate directive europene, hotărâri de guvern și ordine de ministru. În total, numărul de amendamente a depăsit 1.300.

Dacă cineva ar vrea să pună cap la cap toate modificările nu ar reuşi.

„Sunt articole din lege care au fost modificate de două sau de trei ori din 2006 și până acum. Un element foarte important. Din 2006 și până nu a existat o republicare a Legii Sănătății care să cuprindă toate aceste modificări. De ce? Pentru toată perioada de care vorbim, nu a existat o perioadă în care să nu fie activă o ordonanța de urgență între Guvern și Parlament, astfel încât să poate fi republicată legea”, spune deputatul PSD Florin Buicu.

În ciuda acestor modificări, sistemul de sănătate nu a devenit mai performant şi nici nu cheltuieşte eficient banii strânşi din asigurările plătite de români. Spitalele, cu manageri medici sau economişti, se zbat în aceeaşi sărăcie.

Acum, Ministerul Sănătăţii a găsit altă metodă de a scăpa de directorii de spitale. Trei luni consecutive de datorii îi îndepărtează automat din funcţie.