Sari la conținut

România furată | Dosarele penale și afacerile păguboase de la Complexul Energetic Oltenia

Laurențiu Ciurel: „Ce vedem acuma cu ANRP, cu milioane, 20, 30 de milioane de euro cu retrocedări ar fi un fel de pistol cu apă pentru că aici sumele sunt de ordinul sutelor de milioane sau miliardelor”.

Andrei Gerea: „Dosar penal poţi să ai, poţi să ai sesizări. Depinde care este şi natura şi dimensiunea lor”.

În 2009, guvernul Emil Boc anunță înfiinţarea a doi coloși energetici.

Răzvan Purdilă, Transelectrica: „Una se chema Electra şi a doua se chema Hidroenergetica, în care era şi apă şi cărbune şi nuclear”.

Electrocentralele de la Turceni, Rovinari, Craiova și minele de cărbune din Oltenia urmau să fuzioneze cu centrala nucleară de la Cernavodă. Minele din Valea Jiului se uneau cu Hidroelectrica şi cu elctrocentralele din Deva și București.

În septembrie 2011, Guvernul renunță la proiect. Nu pentru multă vreme. Pe 12 octombrie, Executivul decide înființarea Complexului Energetic Oltenia și a Complexului Energetic Hunedoara.

În complexul de la Târgu Jiu intră, într-un final, centralele electrice de la Turceni, Rovinari, Craiova și minele din Societatea Națională a Lignitului Oltenia.

Răzvan Purdilă, Transelectrica: „În mai 2012 complexul a început să funcţioneze”.

Artizanul proiectului este Ion Ariton, fost ministru al Economiei: „Eu l-am făcut după mintea mea. Nu m-a întrebat nimeni”.

Reporter: De ce aţi pus minele cu termocentralele?

Ion Ariton: „Păi ca să adun plus cu minus. Aveam în plan următoarea etapă să bag şi nuclearul şi hidro. Să intre şi nuclear şi hidro şi în Oltenia şi în Hunedoara ca să fie mixul de aşa natură ca să fie pe plus indiferent că e secetă, că îi vânt, că îngheaţă, că nu-i apă”.

În 2011, la momentul fuziunii, cele patru companii din CEO aveau, în total, un profit de 34 de milioane de euro. Activele lor erau de 1,3 miliarde de euro. Datoriile combinate ajungeau la 470 de milioane euro. Complexul Energetic Craiova era cel mai puţin profitabil. Termocentrala de la Rovinari avea cele mai mari datorii - mare parte erau credite pentru retehnologizare şi ecologizare.

Date financiare 2011 ale viitorului Complex Energetic Oltenia:

CE Turceni: active de 714 milioane euro, profit de 13 de milioane euro, datorii de 223 milioane euro din care 214 de milioane credite.

CE Rovinari: active de 238 milioane euro, profit de 7,8 milioane euro, datorii de 116 milioane euro, majoritatea credite.

CE Craiova: active de 238 milioane, profit de 189.000 euro, datorii de 92 milioane euro din care 68 milioane euro datorii către furnizori, datorii către bugetul de stat de 7,9 milioane euro.

SNLO: active de 142 milioane euro, datorii de 71 milioane euro credite si la bugetul de stat si un profit de 13 milioane euro.

Total: 1.3 miliarde euro, profit de 34 milioane euro, datorii de 476 milioane euro.

În 2012, Complexul Energetic Oltenia începe să funcţioneze oficial. După un an, activele companiei cresc la 1,6 miliarde euro. Datoriile scad, la 380 milioane euro. Întreprinderea face profit, 28 milioane euro.

Constantin Mitrescu, lider de sindicat: „În 2012, această companie a fost o companie etalon, de invidiat, cu toţi indicatorii pe profit, venituri salariale demne de invidiat, poate neîntâlnite în multinaţionale”.

Gabriel Dumitraşcu, fost membru al Consiliului de Supraveghere al Complexului Oltenia, susţine că profitul companiei din 2012 a fost artificial.

Gabriel Dumitraşcu: „Imediat după fuziune, trebuia demonstrată viabilitatea ideii”.

Fuziunea minelor din Gorj cu termocentralele s-a bazat pe un studiu din 2007. Estimările Ministerului Energiei erau că în România consumul anual de energie va ajunge de la 59 la 90 de terawaţi. De fapt, consumul a scăzut şi a ajuns în 2014 la 50 de terawaţi, produşi de Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Complexul Energetic Hunedoara şi producători privați de energie regenerabilă. La Târgu Jiu, au fost produşi, în 2014, 13,3 terawați, deşi se estima o producţie între 16-18 terawați.

Pentru că are costuri mari de producţie, complexul nu reuşit să vândă cantitatea de electricitate estimată. Cu toate acestea, extrage cantităţi impresionante de cărbune, pe care îl ţine în depozite.

Gabriel Dumitraşcu, fost membru în Consiliul de Supraveghere al CEO: „În fapt, discutăm de o capacitate de 34 milioane tone de cărbune pe an, în timp ce consumul ar fi dus la un 18-20 de milioane tone. Tradus în cifre, asta înseamnă un surplus de active care generează costuri, costuri care nu se regăsesc în corespondenţă cu veniturile”. 

Primele afaceri păguboase

Imediat după primul bilanţ contabil pozitiv apar şi primele afaceri păguboase. Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al CEO, acuză conducerea companiei de o pagubă de 47 milioane de euro. Pierderea provenea din înţelegeri comerciale cu CET Oradea şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Turnu Severin.

Dumitru Pîrvulescu, lider de sindicat: „Era potenţială intrarea în insolvenţă a acestei societăţi, cu toate astea domnul Ciurel în ianuarie 2013 încheie contract cu RAAN-ul. Mai mult, în mai 2013, dacă nu mă înşel, se accentuase situaţia foarte rea de la RAAN, iar conducerea CEO a mai încheiat un act adiţional de livrare”.

Fondul Proprietatea dă în judecată conducerea companiei şi solicită statului să recupereze prejudiciul de la directori. Cere şi daune suplimentare de 450.000 euro.

În documentele de la instanţă, Fondul Proprietatea arată că „incapacitatea de plată a acestui client (Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - n.r.) devenise notorie,(...) fiind făcut public faptul că RAAN Drobeta Turnu Severin avea conturile blocate”.

Laurenţiu Ciurel, director CEO: „Curtea de Conturi şi Fodul Proprietatea uită să spună că există sentinţă care ne obligă să livrăm cărbune. Nelivrarea acestui agent termic ar fi însemnat o catastrofă ecologică”.

Andrei Gerea, Ministrul Economiei: „RAAN intrase în insolvenţă în mijlocul iernii, nu s-a putut sista livrarea de cărbune”.

Contactul cu RAAN nu ar fi fost singurul care ar fi prejudiciat compania.

Laurenţiu Ciurel: „CEO s-a format în 2012. În 2012 exista o creanţă, adică datorii ale partenerilor comerciali către CEO în valoare de 470 milioane RON. Aceşti 470 milioane veneau din datorii pe care le aveau către noul CEO venite dinspre RAAN Drobeta Turnu Severin, din termocentrala Oradea, termocentrala de la Timişoara, Termocentrala de la Govora prin Oltchim, Craiova şi aşa mai departe. Aproape toate termocentralele pe lignit din ţară se aprovizionau cu cărbune de la CEO. Nu şi-au plătit de-a lungul timpului aceste datorii. Chiar dacă unii dintre aceşti debitori au devenit buni platnici între timp, de exemplu Craiova, care era cu plăţile la 90-92%, această creanţă s-a multiplicat din cauza acestor calcule de penalităţi şi a ajuns la momentul actual la peste 980 de milioane de RON. Ei, din păcate aproape în totalitate sunt în insolvenţă sau faliment. Braşovul este în faliment, Oradea este în insolvenţă, RAAN este în insolvenţă, Oltchim este în insolvenţă, Societatea de Termoficare este în insolvenţă”. 

Începutul declinului

În 2013 începe declinul. CEO are active de 1,6 miliarde de euro, datorii de 227 milioane euro, iar profitul scade de la 27 milioane euro la un milion de euro. Sumele pe care complexul le avea de încasat de la parteneri cresc de la 106 milioane euro la 191 milioane euro, spune o analiză a Fondului Proprietatea.

Cazul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Turnu Severin

În 2012, datoria RAAN către nou înfiinţatul CEO este de 6,3 de milioane euro. Trei ani mai târziu, ajunge la 90,9 de milioane euro, conform Curţii de Conturi.

Inspectorii descoperă că, înainte să intre în CEO, în 2008, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia cesionase companiei BEST RECUPERARE CREANŢE o datorie de peste 16,6 milioane euro, pe care o avea de recuperat de la RAAN.

BEST RECUPERARE CREANŢE ar fi primit o parte din bani de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, dar nu i-ar fi dat mai departe Complexului din Oltenia. Bani, însă, primeşte, sub formă de comision, unul dintre avocaţii care s-ar fi ocupat de recuperarea creanţei: 3 milioane de euro.

Firma a fost înfiinţată în 2008, anul preluării datoriei, de Ioan-Daniel Ionaş şi avea ca obiect de activitate acordarea de consultanţă.

Daniel Ionaş a fost condamnat în 2014 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru implicare în fraudarea cu 23 de milioane de euro a societăţii Termoelectrica. Reprezentanţii Best Recuperare nu au putut fi contactaţi.

Cazul CET Brăila

Pe 7 octombrie 2013, Complexul Energetic Oltenia încheie o nouă afacere. Preia cu 1,8 milioane euro CET Brăila, termocentrala care folosea gaz pentru producerea energiei electrice.

Gabriel Dumitrascu, fost membru CS CEO: „Grupul pe gaz de la Băila era cel mai performant grup pe gaz din România”.

După două luni, CET Brăila intră în insolvenţă. Instanţa obligă termocentrala la returnarea a 18 de milioane euro către creditori.

Laurenţiu Ciurel, director CEO: „Proprietarii acelei termocentrale, care se numea Termoelectrica la momentul respectiv, avea o datorie de 27 de milioane de RON. Acea termocentrală a fost modernizată, nu de mult timp. O modernizare extrem de spectaculoasă, cu 50 de milioane de dolari luaţi de la Banca Mondială. În bunul stil românesc, după ce s-a terminat modernizarea, s-a hotărât că trebuie închisă”.

Odată cu generatoarele de curent şi clădirile de la Brăila, Complexul Oltenia preia şi 300 de salariaţi. Din 2013 şi până în prezent, nu a produs nici un Megawatt de curent electric.

Datele financiare ale CEO arată că termocentrala de la Brăila este în lichidare, iar grupurile energetice sunt în conservare. Oficial, în 2014, a avut un profit de 146 de lei, după ce a mai rămas cu doar 60 de angajaţi. Ministrul Energiei crede că statul va putea vinde termocentrala.

Andrei Gerea: „Sperăm într-un final să avem şi un preţ pe măsură. Nu ştiu dacă era cazul ca această componentă să intre în cadrul Complexului Energetic Oltenia. Probabil că era mult mai bine, mult mai inteligent şi pentru companie să rămână în afară, dar ce a fost a fost”.

În total, afacerea cu societatea de la Brăila a creat CEO, într-un singur an, o gaură de 12 de milioane de euro: 6 de milioane euro - o datorie către CEO, la care complexul a renuţat, două milioane euro a fost preţul de achiziţie, iar 4 milioane euro a cheltuit cu funcţionarea CET-ului.

Afacerea cu Termocentrale Brăila a fost perfectată de notarul public Claudia Volintiru, soţia fostului procuror şef al DNA Craiova, Dănuţ Volintiru.

Acelaşi notar a mai încasat de la CEO încă 130.000 euro, pentru documentele întocmite la cedarea carierelor de cărbune de la Berbeşti şi Alunul către CET Govora. Cedarea s-a perfectat la sfârşitul anului trecut, în ciuda faptului că Termocentrala de la Govora avea datorii la CEO.

Dumitru Pîrvulescu, lider de sindicat: „CET Govora avea să dea către Complexul Energetic Oltenia undeva către 200 milioane de lei. S-a întâmplat o chestiune absurdă, ăla care trebuie să primească bani i-a dat ăluia de la care trebuie să primească activele”.

O parte din datorii sunt şterse şi altele reeşalonate.

Andrei Gerea: „Practic aici era vorba de un furnizor şi un client captivi, minele şi CET Govora au ajuns împreună. A fost cea mai bună formulă, aşa încât cei care lucrează la mine să nu rămână fără locuri de muncă şi totodată să nu fie periclitată nici aprovizionarea pentru agent termic, cu căldură, a municipiului Râmnicu Vâlcea. Eu zic că e un exemplu de succes”.

În final, Ministerul Economiei stabileşte: CEO mai are de primit, în rate până în 2024, 40 de milioane euro de la CET Govora. 

Soț și soție, în tabere diferite

Dumitru Pîrvulescu, lider de sindicat: „Actul respectiv a fost perfectat, culmea, de doamna Volintiru, în urma căruia s-a luat un comision legal”.

Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii a ajuns la concluzia că Dănuţ Volintiru, soţul doamnei notar Claudia Volintiru, nu este în incompatibilitate, deşi instituţia la care lucrează îl anchetează pe directorul Complexului Energetic Oltenia.

2014 este anul în care, pentru prima dată oficial, Complexul Energetic Oltenia înregistrează pierderi - 154 de milioane euro. Are active de 1,6 miliarde euro şi datorii de 195 de milioane euro.

Cine este Laurențiu Ciurel

Laurenţiu Ciurel este director al Complexului Energetic Oltenia din septembrie 2012. Între 2006 şi 2009, a condus electrocentrala Rovinari, acum parte a CEO.

Este perioada în care Casa de avocatură Şova şi Asociaţii a primit contracte de sute de mii de lei de la Rovinari pentru servicii de asistenţă juridică. Înţelegerile sunt investigate acum de DNA.

Laurenţiu Ciurel a fost până în 2012 vicepreşedinte PSD şi este urmărit penal în dosarul Şova-Ponta.

Între perioadele în care a condus Electrocentrala Rovinari şi Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel a fost directorul companiei Katal Construct. Firma, fondată în 2008, avea ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul. Cătălin Ciurel, fiul directorului complexului Oltenia, deţintea 40 la sută din acţiuni. Restul acţiunilor erau împărţite în mod egal între Gheorghe Vlădoiu, Adrian Niculescu Theodor şi Dumitru Ştefuţi.

Ultimii doi sunt şi acţionari ai Adumit Company din Târgu Jiu, firmă care ar fi avut contracte cu termocentrala Rovinari şi cu CEO pe vremea directoratului lui Laurenţiu Ciurel.

Laurențiu Ciurel: „La ora când eu i-am spus fiului meu că intru pe una din firmele lui, că cei doi sunt acţionari acolo şi dacă aş fi ştiut nu încălcam absolut nici o lege”.

În perioada 2012-2015, Adumit Company a încheiat patru contracte, în valoare totală din 1,2 milioane euro, cu CEO. Şi acestea sunt investigate acum de DNA.

Laurenţiu Ciurel: „Acesta este obiectul unui dosar pe care eu l-am trimis la ANI şi eu l-am trimis la procuratură”.

Dumitru Ştefuţi, partenerul de afaceri al lui Laurenţiu Ciurel, este şi acţionar unic al Stefi Company. Din 2012 şi până în prezent, firma a primit cinci contracte de la Complexul Oltenia, în valoare totală de 230.000 euro, pentru lucrări de construcţie, ecologizări şi transport de cărbune.

Laurentiu Ciurel, director CEO: „Vreau să vă spun că cele două companii pe care le-aţi menţionat nu au contracte din 2012, au contracte de când s-au înfiinţat, din 2005, au contracte în sistemul mineresc şi cel energetic”.

Contracte cercetate de DNA

Reporter Digi24: Care este relaţia dumneavoastră cu domnul Ciurel?

Dumitru Ştefuţi: Instituţional. Eu lucrez din 98 în zonă. Aceeaşi relaţie am avut-o cu toţi directorii. Când am ajuns în Gorj am lucrat cu domnul Pisc. Acuma toţi s-au perindat, s-au învârtit. Nu suntem politici şi nici nu ne interesează.

Reporter Digi24: I-aţi cerut vreodată dumnealui să vă favorizeze în obţinerea vreunui contract?

Dumitru Ştefuţi: Niciodată. Majoritatea lucrărilor le-am luat prin contestaţie.

O altă companie aflată în atenţia DNA este SC ARMEANCA PREST COM SRL. Compania, deţinută de Beatrice şi Petre Ioviţă, a câștigat, din 2013 până în 2015, şase contracte, în valoare totală de 1,5 milioane euro de la Complexul Energetic Oltenia, tot pentru lucrări de construcţie.

Laurentiu Ciurel, director CEO: „Am trimis absolut toată documentaţia cu contracte cu absolut tot am trimis-o, şi la DNA şi la ANI, să se stabilească dacă am vreo vină aici. Vă asigur că nu am niciun fel de încălcare de lege”.

Procurorii DNA verifică şi înţelegerile pentru transportul minerilor în cariere. În 2014 şi 2015 complexul a încheiat, cu firma Dogerik Trans, trei contracte, în valoare totală de 626.000 lei. Sindicatele le-au contestat: minerii ar fi puşi în pericol pentru că ar fi transportaţi cu autocamioane NATO casate.

Un alt contract verificat este cel care vizează exportul de căbune către Serbia. În 2014, minele sârbeşti au fost inundate, iar România s-a angajat să îi livreze vecinei, contra cost, din minele gorjene, peste un milion de tone de cărbune în termen de un an.

Dumitru Pîrvulescu, sindicalist: „În urma zecilor de întâlniri a apărut o chestiune absurdă. Undeva în luna octombrie a anului trecut a fost înfiinţată aceea firmă de apartament în judeţul Constanţa care nu ştiu prin ce conjuncturi a câştigat licitaţia în Serbia. Licitația a fost câştigată la preţul de 37 de euro pe tonă pentru o cantitate de 1,2 milioane tone. Pe 19 decembrie s-a organizat de CEO, care putea să vândă direct, o licitaţie la care a fost - culmea, pentru aceeaşi cantitate de 1,2 milioane de tone - exact firma aceea de apartament din Constanţa, dar licitaţia câştigată cu 13 euro pe tonă”.

Cum se pierd banii la CEO

În anul 2014, costul mediu pe tonă în Complexul Energetic Oltenia a fost în jur de 65 de lei, aproximativ 14,6 euro.

Raportul Curţii de Conturi arată că, dacă s-ar fi încheiat înţelegerea la un preţ de vânzare de 35 de euro pe tonă, CEO ar fi trebuit să primească 42 de milioane de euro. Profitul ar fi fost de aproape 25 de milioane de euro. Totuşi, cărbunele a fost vândut cu 13 euro pe tonă.

Dumitru Pîrvulescu: „Prin acel contract, managerul companiei a văduvit compania de în jur de 2 milioane de euro”.

Înainte de încheierea contractelor, Consiliul de Supraveghere al CEO anunţase că va participa la licitaţia din Serbia într-un consorţiu. Condiţia sârbilor era livrarea cărbunelui la poarta termocentralelor.

Gabriel Dumitrașcu, fost membru al Consiliului de Supraveghere al CEO: „Au început explicaţiile directorilor: că nu putem, că nu avem specialişti, că nu avem d-aia, nu avem d-aia, că nu putem să montăm transportul. A fost o discuţie întinsă până târziu în noapte. Cum naiba la 19.000 de angajaţi nu se găseşte un colectiv de 10 oameni care să coordoneze şi să strângă aceste date astfel încât să-ţi demonstrezi capabilitatea directă. Începând cu Laurenţiu Ciurel şi terminând cu directorul financiar, toţi au ameninţat că ei îşi depun demisiile că nu sunt capabili să facă asemenea montaj. Vă spun în premieră acum, că au fost zvonuri la Târgu Jiu. În momentul în care au spus că îşi depun demisiile, chiar am acceptat demisiile tuturor, dar situaţia era atât de tensionată, încât spre miezul nopţii am acceptat doar demisia directorului financiar, iar pentru ceilalţi rămânând doar cu avertisment”.

Laurentiu Ciurel, director CEO: „Şi împreună cu directorul de la CFR Marfă de la acea dată ne-am deplasat chiar şi în Serbia şi am încercat să creem o structură, un consorţiu din Complexul Oltenia - noi producători, dânşii transportatori- cu care să participăm direct la licitaţie. S-a constatat însă că costul transportului devine atât de mare, mai mult decât dublu faţă de preţul tonei de cărbune. CFR Marfă s-a retras din genul ăsta de afacere, constatând că pe calea ferată costurile sunt imense. Am informat Consiliul de Supraveghere şi am constatat că noi nu ne putem asuma această logistică, adică un număr de trak-uri de camioane, de barje, modernizarea unor porturi cu milioane de euro. Am hotărât în directorat să vindem cărbunele, să facem licitaţie şi să vindem cărbunele la poarta companiei”.

CEO a scos la licitaţie un contract pentru livrarea a 1,2 milioane tone de cărbune, adică fix cantitatea pe care o doreau autorităţile sârbe.

Laurenţiu Ciurel: „A câştigat o firmă care la momentul respectiv nu avea niciun angajat. Care firmă, sau cine manageriază această firmă, nu face altceva decât să pună cap la cap producătorul de cărbune cu transportatorul. Văzând că este o firmă de apartament care nu avea nici un fel de bonitate la orice analiză sumară, nu avea niciun fel de background de istoric de nimic. Practic nu exista în piață înainte de această afacere. Ne-am pus în contract nişte condiţii extrem de favorabile. Nu am crezut că vor fi acceptate. Nu se livrează niciun gram de cărbune decât cu plata înainte”.

Cărbune livrat, într-un final, în Serbia

Cărbunele a fost livrat în Serbia de BVA Coal SRL. Societatea înregistrată în Constanța a fost înfiinţată pe 22 octombrie 2014. Mălin-George Ilie şi Ilknur Asan deţineau părţi egale. După numai o lună şi jumătate, firma participă, fără succes, la prima licitaţie organizată de Complexul Oltenia. După o săptămână, procedura este reluată şi compania este declarată câştigătoare.

Brigitta Nițoi: „A fost făcută această societate, dar nu strict pentru participarea la această licitaţie. A fost făcută societatea undeva în septembrie. Nimeni nu ştia în septembrie că se va face o licitaţie în decembrie la CEO Oltenia”.

Acţionarul companiei susţine că a câştigat numai doi euro la tona de cărbune livrat în Serbia. Astfel că până acum compania făcut un profit de 1,2 milioane euro. Reprezentaţii companiei recunosc că e primul contract de livrare de cărbune.

Brigitta Nițoi: „Au lucrat pe alte domenii comerciale, nu pe cărbune. Am văzut că s-a vehiculat un alt preţ decât cel real. Nu este 13 euro. În realitate, CEO Oltenia ia de la noi de la BVA Coal undeva la 18,75 euro pe ficare tonă de cărbune. A trebuit să intervenim noi cu costuri proprii şi personale şi cu utilaje proprii în producerea cărbunelui”.

Doi proprietari cu legături misterioase

Cei doi acţionari au fost implicaţi în mai multe afaceri la Constanţa. Numele lui Mălin-George Ilie este menţionat de presa locală într-un dosar penal legat de cumpărare de trafic de influenţă. În final nu a fost trimis în judecată. El a fost acţionar al unei companii pe care a vândut-o unei familii. Valentin Şlepac, cumpărătorul, a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru patru asasinate comise în Constanţa.

Ilknur Asan a fost şi ea implicată în 2006 într-un dosar cu infracţiuni economice. În aprilie anul acesta, în acţionariatul BVA Coal SRL, a intrat, în locul lui Ilknur Asan, Iacob Oniga. Acesta a fost condamnat în 1999 pentru omor şi este este manager regional al unei firme de pază şi protecţie.

Iacob Oniga: „Pe timpul lui Ceauşescu am lucrat într-o unitate antiteroristă, USLA cum se numeau atunci. Din 90 am fost cinci ani în garda de corp a preşedintelui Ion Iliescu. Apoi din 95 am lucrat în Poliţia Capitalei la crimă organizată. A venit poliţia acolo şi mi-au pus cătuşele pe mână pentru o crimă pe care nu am văzut-o şi nu am făcut-o. În 1999 mi-a venit condamnarea de 10 ani de închisoare”.

Acţionarul Iacob Oniga afirmă că nu ştie detaliile contractului între CEO şi BVA Coal SRL.

Laurenţiu Ciurel, director CEO: „Ar fi trebuit să fie 1,2 milioane de tone, din păcate după ce s-a luat aproximativ 500.000 de tone s-a sistat din motive pe care nu le cunoaştem. Pe durata cât el s-a desfăşurat complexul Oltenia a făcut din el un profit care poate fi arătat de 500.000 de euro. Atâta am câştigat. Preţul de contract a fost 13 euro, iar noi am produs cărbunele cam la 11 euro şi jumătate toată această perioadă. BVA l-a vândut cu 35 plătind 25 pe transport, deci haideţi să nu ne facem că nu înţelegem lucrurile astea”. 

Laudele reclamației la DNA

DNA nu a găsit încă un vinovat pentru această afacere. Directorul Laurenţiu Ciurel şi ministrul Andrei Gerea îşi dispută paternitatea sesizării DNA.

Laurenţiu Ciurel, director CEO: Eu am pus la dispoziţia DIICOT-ului şi DNA-ului acele contracte. Toţi aceştia vând la sârbi cu 10 euro, 10 şi jumătate, CEO vinde cu 13.

Reporter Digi24: A fost DIICOT-ul la dumneavoastră pe acest contract?

Laurenţiu Ciurel, director CEO: Nu, noi, nu a fost. Noi am pus la dispoziţie acte, am trimis contractele la absolut toată lumea.

Reporter Digi24: Preventiv sau cum?

Laurenţiu Ciurel, director CEO: Da, da. A fost o fost o discuţie după ce am încheiat contractul şi informat CS-ul despre el. Am spus am făcut public că ne punem la dispoziţie toată documentaţia, absolut totul le-am trimis peste tot. Din câte ştiu, nu ştiu dacă există vreo reacţie de la DIICOT la DNA ni s-au cerut date suplimentare dar nu am fost întrebaţi până acum. El a fost practic politizarea cu anumite intenţii a unui contract extrem de favorabil”.

Andrei Gerea, ministrul Economiei: „Studiem ce s-a întâmplat acolo. A fost şi el ţinta, acest contract şi cum a fost făcut, controlului venit de la noi şi aşteptăm răspunsuri la întrebările pe care le-am pus şi noi.

Reporter Digi24: Deci aţi sesizat Parchetul?

Andrei Gerea, ministrul Economiei: Normal. Acest contract a fost sesizat de toată lumea şi eram obligaţi să o facem.

Reporter Digi24: Şi aţi trimis o sesizare?

Andrei Gerea, ministrul Economiei: Noi am trimis concluziile raportului de control pentru că am fost sesizaţi mai departe şi vom vedea dacă se va considera dacă a fost un lucru rău sau nu.

Brigitta Nițoi: „Reprezentanţii BVA Coal nu fost chemaţi să dea vreo explicaţie oficială despre acest contract. Repet, actele societăţii pe acest contract au fost verificate de Fisc, dar pe totul alte aspecte”. 

DNA face alte verificări

În mai 2013, Complexul Oltenia a scos la licitaţie contractul pentru transportul intern al cărbunelui pe calea ferată. Licitaţia a fost oprită de procurorii DNA, care au constatat că omul de afaceri Gruia Stoica i-ar fi dat avocatului Doru Boştină 3 milioane de euro pentru a afla prețul cerut de concurentul CFR Marfă.

Gruia Stoica a fost condamnat în martie anul acesta la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar. Sentinţa nu este definitivă.

Complexul energetic nu a mai organizat o nouă licitaţie pentru transportul cărbunelui. Lignitul din Gorj este transportat acum de CFR în baza unui contract mai vechi, care a fost prelungit.

Bani către echipa de fotbal Pandurii

În perioada 2012-2014, CEO a finanţat echipa de fotbal Pandurii Târgu Jiu cu 5,3 de milioane euro. În 2013, Curtea de Conturi a constatat că finanţarea nu este legală. Înainte de constituirea Complexului Oltenia, echipa de fotbal primise cinci milioane de euro şi de la predecesoarea lui, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. 1,8 milioane dintre acestea ar fi fost date ilegal.

Laurenţiu Ciurel, director CEO: „Asta este, am crezut că facem bine să ne implicăm. Noi mai avem şi echipă de baschet”.

Investiții de un miliard de euro

În ultimii 10 ani, în termocentralele din Complexul Energetic Oltenia - Turceni, Rovinari şi Craiova - au fost investiţi aproximativ un miliard de euro.

Lucrările de ecologizare şi retehnologizare au fost cerute de Uniunea Europeană şi urmau să ducă la scăderea nivelului emisiilor de sulf şi dioxid de carbon.

În 2007, Complexul Energetic Rovinari a semnat un contract de 162 milioane euro cu consorţiul de firme Alstom Power Italia, Alstom Power Suedia şi SAEM Energomontaj România. Înţelegerea prevedea construcţia instalaţiilor de desulfurare.

Combinatul de la Turceni a avut şi el nevoie de retehnologizare. Compania a semnat cu contract, pentru 220 milioane euro, cu Austrian Energy & Environment & Co KG, pentru instalaţii de desulfurare.

Alte 146 de milioane de euro sunt cheltuiţi un an mai târziu pentru instalaţiile de şlam de la cele două complexuri. În 2011, Complexul Energetic Craiova plăteşte pentru desuflurare 65 de milioane de euro.

Top contracte de retehnologizare:

2007 - Termocentrala Rovinari - 162 milioane euro - instalaţie de desulfurare contract câştigat de Alstom Power Italia, Alstom Power Suedia şi SAEM Energomontaj România.

2008 - Termocentrala Turceni - 220 milioane euro - instalaţii de desulfurare - contact câştigat de Austrian Energy & Environment & Co KG (AE&E).

2008 - Termocentrala Rovinari - 46 milioane euro - retehnologizarea instalaţiei de şlam dens - contract încheiat cu compania Romelectro.

2008 - Termocentrala Turceni - 100 milioane euro - instalaţie de şlam dens - contract încheiat cu companiile Romelectro, Energoconstrucţia şi Energomontaj.

2011 - Complexul Energetic Craiova - 65 milioane euro - instalaţii de desulfurare - contract câştigat de Alstom Power Italia S.p.A, SC Alstom Infrastructure România SRL şi cu subcontractant Gecorom SRL. 

Consilierul onorific al premierului câștigă contracte cu statul

Statul investeşte în retehnologizare şi după 2012. Institutul de Studii și Proiectări Energetice SA şi Romelectro Contracte au câştigat lucrări de 40 de milioane de euro. Acţionari la Institutul de Studii și Proiectări Energetice SA sunt Romelectro, cu 69, 19% şi Dan Ioan Gheorghiu, cu 9,77%. Celelalte acţiuni sunt deţinute de acţionari tip listă.

Din 2012 şi până în prezent, Institutul de Studii şi Proiectări Energetice SA a câştigat 29 de contracte, în valoare de un milion de euro. Romelectro a încheiat înţelegeri de 28 de milioane euro.

Dan Ioan Gheorghiu este şi consilier onorific al premierului Victor Ponta pe sectorul energetic. Solicitat să ofere un punct de vedere, Dan Ioan Gheorgiu a transmis că este în concediu de odihnă.

Ion Călinoiu, președintele CJ Gorj: „După 2012 mai mult ca sigur nu s-au dat contracte pe criterii politice. Lucrul acesta s-a şi văzut ca efect pozitiv al managementului. Influenţa managementului nu a fost aceea pe care am cunoscut-o din păcate în anii anteriori. Eu ştiu că domnul Dan Gheorghiu şi mulţi specialişti în domeniu sunt legaţi de activitatea energetică şi institute abilitate ca să vină cu soluţii de proiectare sunt bine venite. Nu cred că trebuie să renunţăm la tot ce e tradiţional”.

Reporter Digi24: Ştiaţi că domnul Dan Ioan Gheorghiu este consilierul onorific al domnului Ponta?

Laurenţiu Ciurel: „Sigur că ştiam. Da. Sigur că ştiam şi a fost şi consilier onorific al domnului Videanu şi al domnului Dan Ioan Popescu. Nu cred că a fost ministru sau prim-ministru care să nu-l fi avut pe domnul, indiferent de culoarea politică a Guvernului respectiv, care să nu-l fi avut lângă dânsul pe domnul Dan Ioan Gheorghiu”.

Ionuț Chițescu, director general ISPE: „Nu avut nicio influenţă poziţia domnului Dan Ioan Gheorghiu de consilier al domnului premier Victor Ponta în câştigarea sau influenţarea, nici nu ştiu cum puteţi să o puneţi, în câştigarea acestor contracte. Nu a avut, categoric”.

5 iunie 2015, Victor Ponta la DNA

Iunie 2015. DNA îl pune pe sub acuzare pe premierul Victor Ponta pentru mai multe infracţiuni de fals, complicitate, evaziune fiscală şi spălare de bani la Complexul Energetic Oltenia.

Premierul este acuzat că, alături de Dan Şova şi Laurenţiu Ciurel, ar fi participat la devalizarea bugetului companiei. În 2007, casa de avocatură Şova şi asociaţii a primit mai multe contracte de la complexurile Turceni şi Rovinari. Procurorii susţin că o parte din bani au ajuns şi la Victor Ponta.

Laurenţiu Ciurel: „Nu cred că există companie de stat care să nu fi recurs la un moment dat la case de avocatură. Vă pot da exemplul Poşta Română, care a avut contract cu Valeriu cam de cinci şase ori mai mult decât a avut CEO cu casa Şova”.

Comisia inițiată de deputatul Ponta

În 2003, când Victor Ponta era preşedintele Tineretului Social Democrat, Dan Şova intră în PSD. În 2006, parlamentarul Victor Ponta iniţiază o comisie de anchetă care să verifice contractele complexurilor energetice Turceni şi Rovinari.

Constantin Mitrescu, lider de sindicat: „Domnul Ponta, un tânăr avocat din Gorj, care a fost trimis în Complexul Energetic Rovinari să analizeze contractele de energie ale băieţilor deştepţi - dacă vă aduceţi aminte cele care le reclamase împotriva lui Dan Voiculescu. A fost şef al comisiei parlamentare care a analizat dosarele de energie”.

Victor Ponta: „Sunt acuzat de anumite fapte comise în urmă cu 7-8 ani. E important să precizez că în urmă cu 7-8 ani nu aveam nicio poziţie în statul român şi partidul din care făceam şi fac parte era în opoziţie”.

După un an, comisia iniţiată de Victor Ponta îşi încheie activitatea fără concluzii. Aproape imediat, casa de avocatură Şova şi asociaţii încheie primul contract cu Complexul Energetic Rovinari. Urmează Turceni. De la cele două companii de stat, casa de avocatură încasează 2,1 milioane euro.

Laurenţiu Ciurel, director CEO: Eu nu am găsit nicio legătură între Ponta şi Şova în toate documentele pe care le-am semnat eu cu casa de avocatură Şova.

Reporter Digi24: Domnii Şova şi Ponta v-au cerut să semnaţi aceste contracte în virtutea funcţiilor politice?

Laurenţiu Ciurel, director CEO: Nu. Bineînţeles că nu. Nu am semnat eu contractul ăla. N-am avut vreo discuţie vreodată asupra acestui contract cu vreun politician.

ANAF-ul condus de Sorin Blejnar intră pe fir

În 2011, ANAF-ul condus de Sorin Blejnar anchetează afacerea şi ajunge la concluzia că banii primiţi de Dan Şova au fost nejustificaţi. Contractele cu Turceni şi Rovinari ar fi fost atribuite fără licitaţie. Cele 2,1 milioane euro pentru asistenţă juridică, spune raportul ANAF, ar fi decontate fără documente justificative.

ANAF susţine că peste 54.000 euro au ajuns în conturile lui Victor Ponta, în baza a 17 facturi.

Victor Ponta: „S-a spus la presă, doar pentru cei care pot fi uşor manipulaţi, că am comis 17 fapte de fals. Pot să vă arăt şi le voi duce la procuror, marţi, cele 17 facturi legal emise. Nu mi le-a cerut nimeni. Mi le-a cerut procurorul pentru marţi şi le voi depune la dosar”.

Tot în 2011, inspectorii fiscali au verificat şi contabilitatea cabinetului de avocatură Victor Ponta. Expert contabil - firma Efix 2000 SRL, condusă de Cornelia Naum, mama premierului. Ea a fost cea care a ţinut legătura cu inspectorii ANAF.

Episodul demiterii lui Laurențiu Ciurel

În februarie 2015, Consiliul de Supreveghere al Complexului Oltenia a iniţiat procedurile de demitere a directorului Laurenţiu Ciurel.

Reporter Digi24: De ce nu a fost demis?

Gabriel Dumitrașcu, fost membru al Consiliului de Supraveghere: „Am avut o intenţie, din păcate nu am reuşit să o finalizăm. Am anticipat că măsura va fi de încetare a contractului de mandat, de demitere a domnului Ciurel. La vreo câteva zile acţionarul majoritar, Ministerul Energiei, a convocat intempestiv Adunarea Generală şi am fost schimbaţi toţi cei care voiam să luăm acea măsură în Consiliul de Supraveghere. Trei din noi, cei care eram activi, aduceam critici şi argumentam, şi care o perioadă lungă nu i-am fost pe plac lui Ciurel am fost scoşi şi au rămas alţi doi din acelaşi consiliu vechi care au corespuns.

Laurenţiu Ciurel, director CEO: „Nu a fost nicio intenţie de a mă schimba pe mine. N-a avut absolut nicio legătură cu vreo intenţie de a fi eu schimbat. Nu există nicio dată certă sau vreo aluzie”.

Andrei Gerea, ministrul Energiei: „Am evaluat gradul de îndeplinire al performanţelor şi am constatat că la nivelul Consiliului de Supraveghere au mers foarte prost. Deciziile lor au fost să spunem neinspirate, care au dus în parte la rezultatul din 2014. Deci decizia a fost justificată, din punctul nostru de vedere. Faptul că s-a lansat aşa pe piaţă că tocmai atunci când ei intenţionau să îl demită pe Laurenţiu Ciurel este doar o poveste. În niciun caz nu are legătură una cu alta. Pe de altă parte, iată că domnul Ciurel în compania unui alt Consiliu de Supraveghere reuşește să aiba un rezultat mai bun”.

Reporter Digi24: Cei care pot face asta sunt membrii Consiliului de Supraveghere, nu ministerul.

Andrei Gerea: „Așa cum v-am spus, astfel de măsuri de pot lua uşor, important e să alegi între toate opţiunile pe care le ai la dispoziţie, dar cel mai important este să păstrezi stabilitatea companiei. Dosar penal poţi să ai, poţi să ai sesizări, depinde care este şi natura şi dimensiunea lor; deocamdată trebuie să se bucure de prezumţia de nevinovăţie. Ceea ce ne interesează pe noi este ca această companie să meargă înainte. Restul trebuie să fie analizat. Dacă va fi trimis în judecată atunci e cu totul altceva. Deocamdată sunt doar controale”.

Viitor sumbru

Curentul electric produs de Complexul Energetic Oltenia va fi şi mai scump în viitor. Autorităţile europene urmează să taxeze şi mai mult emisiile de dioxid de carbon. Asta înseamnă că termocentralele din Gorj vor plăti mai mult la fondul de mediu pentru a rămâne în funcţiune. Între timp, producătorii de energie regenerabilă sunt în expansiune. La finalul anului ei vor produce 5.000 de megawaţi, cu 1.000 mai mult decât produce Complexul Oltenia. Viitorul CEO este sumbru, restructurările şi concedierile vor continua.