Sari la conținut

Drumul Banilor 2015 (1). Firmele farma au dat medicilor și spitalelor cu 24 de milioane de lei mai mult decât în 2014

 

Sursă foto: Gulliver / GettyImages

Noile liste publicate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), cuprinzând sumele primite, în cursul anului 2015, de medici, asistenți, farmaciști, organizații profesionale și organizații ale pacienților, arată că fenomenul sponsorizărilor în domeniul sănătății nu doar că nu s-a diminuat, în comparație cu cifrele anului 2014, dar s-a și extins. Totul în contextul unei confuzii special create și întreținute de actorii implicați între legalitate și ilegalitate, moralitate și imoralitate și în condițiile unui interes până de curând aproape inexistent al autorităților statului de a clarifica problema și a de elimina orice portiță de interpretare a legii.

36,7 de milioane de euro la medici și farmaciști, 4,6 milioane la spitale

După cum a arătat digi24.ro în episoadele anterioare ale campaniei Afacerea Medicamentului. Drumul banilor, 90 de companii farmaceutice au dat, în 2014, peste 160 de milioane de lei profesioniștilor din domeniul sănătății. Sumele variau de la câțiva lei la câteva mii de euro, iar numărul beneficiarilor era de ordinul miilor.

O parte din bani erau destinați sponsorizării medicilor pentru a participa la evenimente naționale și internaționale de natură să aducă acestora punctele de educație medicală continuă cerute de lege. Restul banilor erau plătiți, însă, pentru tot felul de alte activități (conferențiere, realizarea și/sau susținerea de prezentări, derularea de așa-numite studii clinice, etc.) sau pentru cumpărarea unor bunuri, inclusiv laptopuri, tablete și scaune directoriale.

În 2015, colaborarea firme farma-medici, farmaciști, organizații profesionale a continuat și s-a extins. A crescut numărul companiilor care au dat bani de la 90 la 102, iar suma totală declarată a sărit de la 160 milioane lei la 184,2 milioane lei, din care, reamintim, 20,5 milioane au luat forma donației de aparatură și medicamente către spitale.

Pfizer România, lider în continuare

Reprezentantul în România al gigantului farma Pfizer (cu sediul în New York și o cifră de afaceri declarată pentru anul 2015 de 48,9 miliarde dolari) a plătit profesioniștilor din domeniul sănătății, anul trecut, 14,96 milioane lei. Suma este un pic mai mică decât în 2014, când a fost de 15,34 milioane lei.

Pe locul doi s-a situat în 2015 AstraZeneca Pharma SRL, reprezentanța companiei anglo-suedeze cu sediul la Cambridge și o cifră de afaceri declarată de 24,7 miliarde dolari. AstraZeneca Pharma SRL a plătit medicilor, farmaciștilor și organizațiilor profesionale din sănătate 13,06 milioane lei, sumă cu 3,2 milioane mai mare decât cea aferentă anului 2014.

A treia poziție în topul sponsorilor a fost ocupată, anul trecut, de AbbVie SRL, reprezentanța în România a AbbVie, companie farmaceutică desprinsă, în 2013, din Abbott Laboratories, cu sediul în statul Illinois (SUA) și o cifră de afaceri de 22,8 miliarde dolari. Concret, AbbVie SRL a scos din conturi pentru plățile către cadrele medicale 9,76 milioane lei, cu 2,44 milioane lei mai mult decât în 2014.

Servier Pharma, parte a grupului farmaceutic francez Servier, a căzut de pe locul trei (ocupat în 2014) pe locul patru, cu suma de 8,37 milioane lei. Alți bani au venit de la compania mamă, Les Laboratoires Servier, atât pentru patru medici cardiologi (în sumă de 35.880 lei), cât și pentru spitale, sub forma donației de medicamente (sumă totală de 2,68 milioane lei).

Celelalte locuri în top 10 companii plătitoare au fost ocupate în 2015 de Berlin-Chemie AG/Menarini - 6,04 milioane lei, Novartis Pharma Services - 5,73 milioane lei, Johnson & Johnson România - 5,41 milioane lei, Sanofi România - 5,12 milioane lei, KRKA România - 5,01 milioane lei și Boehringer Ingelheim România - 4,96 milioane lei.

Câteva mențiuni se impun: Johnson & Johnson România a mai alocat, pe lângă suma menționată, 11,74 milioane lei sub formă de medicamente pentru câteva zeci de spitale din România. Situație similară la UCB Pharma România, fiind donate medicamente în valoare de 2,55 milioane lei.

La rândul său, Merck Sharp & Dohme România a donat 182 de aparate spitalelor din întreaga țară, în valoare totală de 2,95 milioane lei.

Educație medicală continuă...

În privința donațiilor către spitale, intenția companiilor farma de a astupa găurile generate de bugetele insuficiente este evident lăudabilă, mai ales că vedem, zilele acestea, în scandalul de la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, situația incredibilă la care se poate ajunge în lipsa unor dotări și condiții minime.

În privința banilor dați medicilor, farmaciștilor și asociațiilor profesionale ale acestora, problema este însă mult mai nuanțată. Legea Sănătății solicită creșterea gradului de pregătire profesională a medicilor, obligând la efectuarea unui număr de cursuri de pregătire și a altor forme de educație medicală continuă și informare. În acest sens, a fost stabilită și noțiunea de credite de educație medicală continuă (EMC) pe care medicii sunt obligați să le cumuleze. Numărul acestor credite (minimum 200 pe parcursul a cinci ani) nu este însă stabilit de lege, ci de Colegiul Medicilor din România.

Cadrele medicale, dar și companiile farma susțin că această obligație legală nu ar putea fi îndeplinită dacă medicii nu ar beneficia de sprijin financiar pentru a putea participa la diferite conferințe, simpozioane și congrese naționale și internaționale.

Ce facem însă cu banii pe care medicii îi iau pentru o sumedenie de alte activități, inclusiv pentru a participa la lansarea unui medicament, la promovarea lui prin țară sau pentru a vorbi oamenilor despre beneficiile pilulei X sau tratamentului Y? Digi24.ro va arăta, într-un material ulterior, mai multe exemple de activități care nu pot fi subscrise nobilului scop al educației medicale continue.

...vs. incompatibilitatea legală

Încă din 2006, anul intrării în vigoare a actualei Legi a sănătății, există o incompatibilitate între exercitarea profesiei de medic și calitatea de angajat sau colaborator al firmelor care produc sau distribuie medicamente ori materiale sanitare. Este vorba de alin. 1 lit. a) art. 389.

În continuare, același articol prevede că „pe timpul stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exercitare a profesiei” și că medicul este obligat să anunțe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la apariția situației de incompatibilitate.

O interdicție și mai explicită, dacă mai era nevoie, este prinsă în alin. 5 art. 108: „medicii și asistenții-șefi ai unităților de primire a urgențelor nu pot fi sponsorizați și/sau finanțați, direct sau indirect, pentru participare la conferințe, congrese și alte tipuri de manifestări, de către firmele care comercializează produse farmaceutice și/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora și nici de către firmele de aparatură medicală”. Același alineat stabilește că o astfel de sponsorizare se încadrează la categoria „excepții” și că se poate petrece doar cu aprobarea Ministerului Sănătății și „în situații speciale, bine justificate”.

Ceva mai departe în Legea sănătății, la art. 811, se explicitează ce se înțelege prin publicitate pentru medicamente, anticipând parcă explicații de genul „participarea la congresul X nu are legătură cu promovarea vreunui medicament”. Ei bine, legea spune că „stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea, promiterea ori acordarea unor avantaje în bani sau în natură, cu excepția cazurilor în care acestea au o valoare simbolică” înseamnă publicitate pentru medicamente. Ori, sume de câteva mii de euro nu pot fi încadrate, chiar și cu cea mai mare bunăvoință, în categoria „valoare simbolică”.

De asemenea, publicitate pentru medicamente înseamnă, potrivit legii, și „sponsorizarea congreselor științifice la care participă persoane calificate să prescrie sau să distribuie medicamente și, în special, plata cheltuielilor de transport și cazare ocazionate de acestea”. Dincolo de faptul că, după cum va arăta digi24.ro în materialele următoare, plouă în tabelele publicate de ANMDM cu sume destinate transportului și cazării, s-ar putea așadar trage concluzia, prin extensie, că orice medic care merge la un eveniment pe banii firmelor farma face, implicit, publicitate medicamentelor produse de aceasta.

Concluziile primei campanii

După prelucrarea primelor liste publicate de ANMDM cu banii plătiți de companiile farma (ca urmare a introducerii obligației legale de declarare a sumelor și a beneficiarilor),digi24.ro a arătat că mii de medici se situează, potrivit restricției impuse de lege încă din 2006, în incompatibilitate.

Firmele producătoare și importatoare de medicamente au susținut, prin vocea lui Dan Zaharescu, director executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, că totul ar fi în regulă. ARPIM, asociație care, în prezent, „susține obiectivele comune ale celor mai importante 29 de companii farmaceutice” prezente în România, consideră că firmele nu fac decât să contribuie la procesul de educație continuă a medicilor, suplinind o lipsă de implicare a autorităților. „Este normal să contribuim la procesul de educație medicală continuă. Acest proces este complet ignorat în acest moment de către autoritățile române și singurii care sunt în măsură să sprijine transferul de informații dintre lumea farmaceuticii spre lumea medicală sunt producătorii de medicamente”, declara Zaharescu în studioul Digi24.

Totuși, Colegiul Medicilor din România, for condus de dr. Gheorghe Borcean, a admis că există o problemă pe actuala formă a Legii Sănătății și a cerut, public, rezolvarea „acestei situații comune întregului corp medical”. Potrivit CMR, finanțarea educației medicale continue ar trebui să fie ori suportată de către angajator (spital sau clinică, de stat sau privat/ă), ori de către finanțatorul activității medicale, inclusiv firmele de medicamente. Iar mecanismul ar trebui precizat exact în lege.

Ministerul Sănătății, condus la acea vreme de Patriciu Achimaș Cadariu, a preferat, însă, să ignore, atât întrebările digi24.ro pe acest subiect, cât și solicitarea publică a CMR, deși era structură cu drept de inițiativă legislativă.

Lucrurile au început să se miște după schimbarea ministrului.

Corpul de Control al premierului a demarat o verificare la Agenția Națională a Medicamentului, vizând toate aspectele legate de sponsorizări și alte cheltuieli efectuate de producătorii și distribuitorii de medicamente, dispozitive și aparatură medicală pentru medici, organizațiile lor profesionale și organizațiile de pacienți.

Valetin Mircea, șeful Corpului de Control, a declarat, într-un interviu acordat Digi24, că este „cel puțin conflict de interese” în problema sponsorizării medicilor de către firmele farmaceutice. „Adică, nu poți fi obiectiv ca medic, să prescrii cel mai bun medicament, în momentul în care o companie farmaceutică ți-a finanțat deplasarea la un congres, poate un studiu util în ansamblu, dar de ce tocmai acea companie farmaceutică?”, a declarat Valentin Mircea.

Potrivit acestuia, sponsorizările ar trebui interzise și găsite mecanisme alternative. Un astfel de mecanism ar putea presupune ca firmele care doresc să ajute medicii și cercetarea să contribuie la un fond din care să fie apoi plătiți cei care vor să meargă la congrese.

Tot Corpul de Control al premierului a anunțat că verifică la ANMDM modul în care agenția condusă de dr. Nicolae Fotin a respectat dispozițiile legale și normele interne referitoare la colectarea, înregistrarea, prelucrarea și publicarea datelor transmise de firmele farma. Aceasta după ce ancheta digi24.ro a relevat lipsa de transparență a Agenției, faptul că datele pe 2014 au fost publicate într-un format care îngreunează consultarea de către publicul larg și, nu în ultimul rând, operarea unor modificări masive în listele deja publicate.

Despre cum a înțeles Agenția Națională a Medicamentului, după demararea controlului, să publice listele cu sponsorizări și cheltuieli ale companiilor farmaceutice pe 2015, mai multe detalii în materialul de mâine, pe digi24.ro.

*Celelalte episoade ale seriei Afacerea Medicamentul. Drumul banilor 2015:

Cât de ușor pot afla românii câți bani au luat medicii de la firmele farma

Topul sumelor virate de firmele farma: Medicii, detronaţi de un farmacist

Cum promovează doctorii medicamentele - în spital, la mall și în caravană națională

Află de la ce companii farma ia bani doctorul tău

EXCLUSIV. Planurile Ministerului Sănătății privind relaţia medici-firme de medicamente