Sari la conținut

EXCLUSIV. Banii risipiți din sănătate: Până la 99% din achiziții sunt făcute prin cumpărare directă

Pereți coșcoviți, pătați și mucegăiți, gândaci colcâind pe lângă pacienți, mobilier vechi și ruginit, așternuturi murdare și rupte. Aceasta este, în mare, imaginea multor spitale din România, așa cum se conturează ea din descrierile celor nevoiți să treacă pragul unităților medicale. În plus, cei internați trebuie să își aducă mâncare, medicamente și produse igienico-sanitare, deși, pe hârtie, sistemul de sănătate asigură totul, iar managerii de spital susțin cu tărie că pacienții nu sunt puși să plătească ceva. În primele șase luni ale anului 2016, sănătatea a cheltuit peste 1 miliard de euro. Între 92% și 99% dintre contracte au fost încheiate direct cu furnizorul, fără licitație.

spital

Tot pe hârtie, spitalele cheltuiesc bani frumoși pe mâncare, pe curățenie și pe medicamente, alături de aparatură și echipamente medicale, pachete informatice de ultimă generație, pază, consultanță juridică și altele. Toate aceste informații reies din prima centralizare guvernamentală a achizițiilor făcute în sistemul sanitar.

La nivel de discurs public, toată lumea deplânge subfinanțarea sistemului de sănătate, iar politicienii speculează momentul făcând promisiuni deșarte de creștere a alocației bugetare. Până de curând, când au început să răzbată neregulile din dosarele instrumentate de DNA, mai nimeni nu și-a pus însă problema modului în care sunt gestionate fondurile alocate sistemului sanitar. După ce lupa a fost pusă asupra activității unor manageri de spital, s-a aflat cum aceștia primeau, pentru unele contracte încheiate, un comision între 5 și 20%, cum banii se plăteau în biroul din incinta spitalului sau în mașina personală, camuflați de regulă în reviste. Tocmai de aceea, ar fi important ca, în paralel cu majorarea fondurilor alocate Sănătății, să fie luate și măsuri împotriva risipei (să fie respectate, adică, mult invocatele principii de economicitate și eficiență).

În primele șase luni ale anului 2016, sistemul de sănătate a cheltuit 4,644 miliarde de lei, încheind peste 280.000 de contracte. Cu alte cuvinte, în jumătate de an s-au cheltuit 1,03 miliarde de euro pe medicamente, echipamente medicale și aparatură, pe mâncare, curățenie și pază în spitale, pe pachete informatice și alte bunuri și servicii necesare desfășurării activității în sistem. De precizat, că toate aceste sume și cifre sunt cele declarate de spitale (contracte înregistrate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice - SEAP) și centralizate de Guvern, ca urmare a aplicării inițiativei europene Open Data.

Cine a cheltuit fondurile și cum

Potrivit centralizării guvernamentale, autoritățile din domeniu (Ministerul Sănătății, direcții județene de sănătate publică, institute de medicină legală, Agenția Națională a Medicamentului, etc.) au făcut achiziții de 128,75 milioane de lei (echivalentul a 28,77 milioane de euro). La această sumă se adaugă 19,64 milioane lei cheltuiți de Ministerul Sănătății pe vaccinuri.

Serviciile de ambulanță au făcut și ele achiziții de 48,43 milioane de lei, iar centrele de transfuzie și Institutul Național de Hematologie Transfuzională, de 50,94 milioane de lei. Grosul fondurilor apare în dreptul spitalelor, care au încheiat, în intervalul ianuarie-iunie 2016, circa 266.000 de contracte, în valoare de 4,39 miliarde de lei (echivalentul a 977,06 milioane de euro).

Fără a aprecia dacă sumele cheltuite sunt mici sau mari față de nevoile sistemului, merită subliniat că peste 92% dintre achiziții au fost făcute prin cumpărare directă, online sau offline. Deci, nu prin licitație deschisă! În funcție de categoria de autorități contractante, procentul cumpărărilor directe crește: 92% în cazul spitalelor, 94% în cazul serviciilor de ambulanță, 98% la autorități, 99% la centrele de transfuzie și 99,8% la alte instituții (gen Agenția Națională de Transplant și Școala de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București).

Procentele uriașe de cumpărări directe din 2016 confirmă, de fapt, o tendință. Potrivit unor statistici realizate de Agenția pentru Agenda Digitală a României (instituție care gestionează SEAP), numărul cumpărărilor directe a crescut, în ultimii șapte ani, de peste trei ori.

 

 

Topul firmelor beneficiare

Însumând contractele încheiate în perioada ianuarie-iunie 2016 de toate categoriile de autorități contractante din sănătate, se creionează următorul Top 10 al societăților câștigătoare:

1. Mediplus Exim SRL - 703,49 milioane de lei (156,67 milioane de euro)

2. Farmexpert DCI SRL - 602,91 milioane de lei (134,13 milioane de euro)

3. Farmexim SA - 282,80 milioane de lei (63,2 milioane de euro)

4. Farmaceutica Remedia Distribution & Logistics SRL - 116,63 milioane de lei (25,97 milioane de euro)

5. Polisano SRL - 105,4 milioane de lei (23,43 milioane de euro)

6. Fresenius Krabi România SRL - 82,87 milioane de lei (18,42 milioane de euro)

7. Actavis SRL - 68,29 milioane de lei (15,19 milioane de euro)

8. Romastru Trading SRL - 65,61 milioane de lei (14,57 milioane de euro)

9. Fildas Trading SRL - 63,65 milioane de lei (14,15 milioane de euro)

10. Pharmafarm SA - 50,41 milioane de lei (11,22 milioane de euro)

Servicii religioase și de deszăpezire...

La o analiză pe sutele de mii de achiziții făcute în primele șase luni în domeniul sănătății, dincolo de volumul uriaș, dar firesc de medicamente, materiale sanitare, echipamente, consumabile, etc., o serie de cumpărături mai puțin obișnuite atrag atenția. Prezentăm, în cele ce urmează doar câteva dintre acestea, spre exemplificare.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța a achiziționat, direct, „servicii religioase” în valoare de 24.000 lei de la Arhiepiscopia Tomisului. Contactat de digi24.ro, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, preotul Eugen Tănăsescu, a explicat că ar fi vorba de salariul preotului capelan. „Forma juridică în care se obţin aceşti bani aparţine spitalului. Există un protocol între Patriarhia Română şi Ministerul Sănătăţii ca şi în cazul preoţilor de penitenciare sau a preoţilor militari”, a declarat preotul Eugen Tănăsescu.

Totuși, rămân unele semne de întrebare în condițiile în care salariile preoților sunt în mare parte subvenționate de la bugetul de stat, iar toate celelalte spitale în incinta cărora funcționează capele nu apar în centralizarea guvernamentală ca plătind pentru serviciile religioase prestate în beneficiul bolnavilor-enoriași. Ar mai trebui menționat că, în aprilie 2012, la resfințirea capelei din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța au participat IPS Teodosie, directorul medical al Spitalului, Cătălin Grasa, dar și directorul executiv, șeful Clinicii de Chirurgie și alte cadre medicale. Contractul cu Arhiepiscopia Tomisului a fost semnat de SCJU Constanța în ianuarie 2016, adică sub managementul lui Dănuț Căpățână, trimis ulterior în judecată, în stare de arest preventiv, pentru spălare de bani și cinci infracțiuni de luare de mită.

Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia a cumpărat, tot direct, servicii de deszăpezire și îndepărtare a gheții. Două contracte în ianuarie, două contracte în februarie, cu SC Bi Euromconstruct SRL (societate ce are ca principal obiect de activitate construcția de clădiri rezidențiale și nerezidențiale), în valoare totală de 166.856 lei (echivalentul a circa 36.000 euro). Managerul Spitalului, Monica Boer, a explicat, pentru digi24.ro, că spitalul pe care-l administrează are o suprafață mare de teren și că legislația îi obligă pe proprietari să curețe și să îndepărteze zăpada și gheața. „Obregia are aproximativ 17 hectare de teren, gândiţi-vă unde am putea depozita atâta zăpadă câtă s-ar strânge de pe toate aleile şi drumurile interioare. Toate spitalele îşi administrează terenurile. Ba mai mult decât atât, există şi o lege care spune că şi perimetral din jurul clădirilor proprietarii au obligaţia de a curăţa şi îndepărta gheaţa”, a declarat Boer. Cât despre procedura aleasă, managerul de spital a arătat că „procedurile se aleg în funcție de valoarea obiectului pe care îl achiziționezi”. „Achiziţiile se fac şi punctual, că poate într-o lună ninge, în alta nu. Deci se fac şi în funcţie de condiţiile meteo”, a mai declarat Boer.

Totuși, trebuie precizat că, în cazul altor spitale, îndepărtarea zăpezii și a gheții de pe alei, pe timpul iernii, apare ca obligație în fișa postului muncitorilor necalificați din cadrul compartimentului Administrativ. Cât despre managerul Monica Boer și firma Bi Euromconstruct, cele două nume au mai apărut alăturate într-o sesizare depusă la DIICOT de către o fostă angajată a unității medicale, sesizare în care se susținea, inclusiv cu unele facturi, că respectiva societate ar fi încheiat, direct, peste 300 de contracte cu spitalul, în perioada 2010-2012, fără a și presta serviciile facturate. În baza sesizării, ar fi fost deschis, potrivit unor surse judiciare, un dosar de urmărire penală.

...asistență în birou sau promovare

Autoritatea de Sănătate Publică Gorj a cumpărat și ea direct de la SC Enumarclean SRL „activități de asistență în birou”. Două contracte, unul în ianuarie, celălalt în mai, în valoare totală de 30.000 de lei. Suma nu este mare, dar capătă alte semnificații dacă ne uităm că SRL-ul a avut în 2015 (conform bilanțului depus la MFP) o cifră de afaceri netă de 99.006 lei. Deci, o treime din cifra de afaceri pe anul trecut a venit în 2016 doar din cele două contracte cu ASP Gorj, firma cu cinci angajați declarați urmând să presteze, „la sediul beneficiarului”, servicii de „fotocopiere, pregătire a documentelor, dactilografiere și alte activități conexe”, după cum scrie în SEAP. În același interval, ianuarie-iunie 2016, SC Enumarclean SRL a încheiat cinci contracte și cu Prefectura Gorj, de data aceasta pentru servicii de curățenie.

În lista de contracte a Institutului de Medicină Legală Iași găsim, apoi, că s-a plătit pentru „organizare evenimente și materiale promoționale” suma de 53.520 lei. Beneficiar SC Fix Media Advertising, firmă cu patru angajați declarați în 2015, care a mai colaborat cu IML Iași și în 2010 (pentru „pregătirea, prepararea și livrarea de produse alimentare și băuturi răcoritoare de tip bufet suedez” - valoare contract 158.400 lei) și în 2011 (pentru „servicii de tip cofee-break pentru evenimente”- 9.360 lei). Contactați de digi24.ro, reprezentanții IML Iași au explicat că, de data aceasta, în 2016, au apelat la SC Fix Media Advertising pentru realizarea unei campanii. „Probabil, a fost vorba de un proiect privind violenţa domestică pe care l-a derulat istituţia”, a precizat directorul IML Iași, Diana Bulgaru Iliescu. Din informațiile publicate pe site-ul IML Iași, este „probabil” vorba de campania „Victim Assist Iași”, pentru „suportul victimelor violenței prin abordarea discriminării multiple”, campanie finanțată prin intermediul Granturilor SEE 2009-2014.

Mai trebuie prezicat că în consiliul consultativ al IML Iași îl găsim pe Vasile Astărăstoae, fost președinte al Colegiului Medicilor din România, condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese într-un dosar în care a fost acuzat că s-a angajat pe sine însuși într-un proiect european.

Și, pentru a rămâne tot în sfera institutelor de medicină legală, merită amintit și contractul încheiat pe 1 februarie 2016 de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici: 181.500 lei pentru servicii de consultanță juridică. Contactat de digi24.ro, pentru a afla detalii despre serviciile pe care le prestează INML contra sumei anuale de circa 40.000 de euro, avocatul Daniel-Costin Sandu a răspuns politicos, dar sec: „Adresaţi-vă, vă rog, Institutului Naţional de Medicină Legală”. Dr. Cristian Curcă, noul director al INML, a explicat că încheierea contractului s-ar datora externalizării serviciilor și că semnarea a fost făcută de predecesorul său. „E vorba de prestaţiile de consultanţă juridică, dat fiind faptul că în 2010 institutul a externalizat aceste servicii şi nu a mai avut jurist propriu”, a declarat dr. Curcă.

Consultanță pentru manageri

Deși selectați și evaluați în baza unor criterii destul de precise de pregătire și performanță, unii manageri de spital au considerat că au nevoie de consiliere, drept pentru care au și scos bani din buget pentru a obține astfel de servicii.

Cum, necum, managerii a nouă spitale au ajuns însă să apeleze la același om: dr. Dan Aurelian Lăzărescu. Pe câți bani și cum a ajuns acesta, prin SC Dal Health Management & Consulting, al cărei unic angajat este, să descâlcească ițele încurcate ale activității din spitale și să împiedice „pierderi financiare semnificative”, digi24.ro va detalia în materialul de mâine.

Pentru moment, ca să rămânem tot în aria consilierii, merită amintit că Institutul de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, condus de prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, a plătit 48.000 de lei unei persoane fizice autorizate pentru „servicii conexe activității de management”. Cum managerul Institutului nu a putut fi contactat pentru lămurirea situației, digi24.ro l-a întrebat pe beneficiarul contractului detalii despre activitatea prestată. „Este activitatea de consiliere efectiv pentru management. Activitatea este nou introdusă, acum vreo trei sau patru ani, şi presupune de la activitatea de organizare şi punere în sistem a tuturor nevoilor privind managementul. Nevoi administrative, adică, să dau nişte exemple: plan strategic, plan de management, analiza riscurilor, astea sunt activităţile mari”, a explicat PFA-ul. Consilierul managerului Institutului Matei Balș a admis că îi raportează direct lui Adrian Streinu-Cercel și că toate planurile întocmite de el sunt agreate și aprobate de acesta. „Eu am lucrat acolo. Am făcut-o până acum trei-patru ani, am fost şef al biroului Audit. Acel birou s-a desfiinţat şi am rămas cu această normă de PFA pentru activitatea managerială şi control intern”, a mai explicat interlocutorul digi24.ro.

Promisiunile și realizările Ministerului Sănătății

În luna iulie 2016, când a reieșit, dintr-un draft al unui raport al Curții de Conturi, că anul trecut s-creat un prejudiciu de 61,7 milioane lei prin supraestimarea valorilor, nerespectarea procedurilor de achiziții publice și cumpărarea de echipamente și aparatură nepuse ulterior în funcțiune, ministrul Vlad Voiculescu spunea că va rezolva problema. „Este o realitate dureroasă faptul că Ministerul Sănătății nu are în acest moment niciun mecanism de fundamentare reală a investițiilor din sănătate. (...) Drept urmare, îmi asum crearea unui mecanism de prioritizare și monitorizare a investițiilor din sistemul sanitar până în luna septembrie”, declara șeful MS, pentru Hotnews.

Ulterior, la mijlocul lunii octombrie, ministrul Voiculescu spunea că, în câteva zile, urmează să fie adoptată o ordonanță de urgență privind profesionalizarea managementului de spital, în sensul schimbării criteriilor de selecție și evaluare a managerilor. Dacă acest al doilea proiect s-a materializat prin ordonanța de urgență adoptată ieri, al doilea a rămas în aer.

Ministerul Sănătății a mai făcut unii pași în domeniul transparentizării, prin centralizarea achizițiilor realizate în sănătate pe portalul http://transparenta.ms.ro/. Graficele se bazează pe informații din SEAP, adunate și oferite într-un format relativ prietenos pe http://data.gov.ro/dataset/achizitii-publice-la-nivelul-unitatilor-sanitare. Fiind vorba de contractele din SEAP, inevitabil au apărut însă și unele probleme, în condițiile în care multe autorități contractante au introdus cu erori datele: coduri CPV greșite, sume declarate și de 1.000 de ori mai mici față de cele din contract, câmpuri necompletate sau completate greșit (în special, cel referitor la descrierea contractului).