Sari la conținut

Diagnostic: SEVRAJ | Povestea copiilor care s-au născut dependenţi de droguri

Un fenomen cu urmări grave este ignorat de autorități. În România, zeci de copii se nasc dependenți de droguri după ce mamele lor au consumat stupefiante în timpul sarcinii. În maternitățile din București tot mai mulți bebeluși sunt diagnosticați cu sevraj, altfel spus Sindromul Abstinenței Neonatale.

„Imaginea unui asemenea copil este dramatică pentru că efectiv, pe româneşte, urlă după drogul care l-a primit tot timpul sarcinii prin placentă,” spune Adrian Crăciun, medic, şef al secţiei Neonatologie, Spitalul Cantacuzino.

Se poate naşte cu anumite malformaţii congenitale, la inimioară sau intracraniene. Poate să facă o hemoragie intracraniană. Bun, poate să prezinte convulsii imediat după naştere,” explică Ioana Roşca, medic primar neonatologie, Spitalul Panait Sârbu.

„Noi nu putem să le dăm droguri sau substituienţi. Singurul lucru care îl putem face este să îi sedăm,” mai spune medicul Adrian Crăciun.

75% dintre bebelușii care se nasc dependenți de droguri sunt în pericol de moarte, conform unui studiu al Institutului pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Alfred Rusescu". Un copil din șase moare după ce se naşte din cauza sevrajului, mai arată sursa citată. Majoritatea sunt abandonați de mamele lor, dependente de stupefiante, în maternități. Cei care supraviețuiesc sunt însă condamnați să trăiască cu sechele tot restul vieții.

Potrivit medicului Ioana Roşca, pe termen lung, aceşti copii au un IQ mai scăzut, retard mental, probleme de învăţare şi probleme de afectivitate.

Marius are probleme de sănătate după ce mama lui s-a drogat în timpul sarcinii

Cartierul Giulești, zona de nord, Bucureşti. Acest copil, în vârstă de trei ani, se poate bucura de zăpadă doar de la fereastră. Marius s-a născut cu sistemul imunitar slăbit după ce mama lui a consumat droguri când era gravidă. O răceală banală i-ar putea fi fatală.

„Există riscul ca el să se sufoce în somn. Sunt probleme medicale respiratorii în general. Cel puțin în primul an de viață orice mică răceala pentru el putea să fie devastatoare. Și încă acum la vârsta de trei ani o mică răceală la el debutează cu febra de 40 de grade,” explică Ana Bogdea, psihologul lui Marius.

Femeia care l-a născut l-a abandonat în maternitate. În prezent, copilul se află în grija unui asistent maternal.

„În primul rând era prematur. Născut la un kilogram 200 și ceva, aveam în fișa aia toate suspiciunile de pe lume și suspiciune de HIV și suspiciune de hepatită și suspiciune de toate,” povesteşte Elena Ilie, asistent maternal.

Marius a supraviețuit printr-un miracol, spun îngrijitorii săi. Mama lui este bolnavă de SIDA, hepatita C și sifilis, dar el nu moștenit aceste boli. Consumul de droguri, din timpul sarcinii, a afectat însă dezvoltarea psihică a copilului.

Conform psihologului, La vârsta de trei ani și două luni cât are Marius în prezent, el are o vârstă mentală de doi ani și șase luni.

Prostituție pentru doza zilnică de heroină

Marius nu este un caz singular. În Sectorul 6, Direcția pentru Protecția Copilului se confruntă, anual, cu peste zece situații noi de abandon în maternități. Cauza fenomenului o constituie tocmai consumul de stupefiante.

„Nu se pot ocupa de copii. De obicei nici nu au o situație locativă sau materială sau un cerc de prieteni sau de rude care pot să îi susțină. Și atunci ei ajuns să locuiască fie pe stradă în locuințe improvizate sau în diverse medii foarte riscante pentru copil,” spune Nicolae Gorunescu, director general adjunct al Direcției pentru Protecția Copilului Sector 6.

„Ele fac prostituţie. Făcând prostituţie, el zice, da, fac protejat, cu balon cu nu ştiu ce. Dar problema este că vine cineva care le oferă mai mult, tâmpiţi, oameni care nu gândesc, și zic, domne, mi-ai cerut 50 de lei. Dar dacă îţi dau 70 facem fără?,” explică Cornel, fost consumator de droguri.

Medicii din cadrul Institutului pentru Ocrotirea Mamei și Copilului au realizat "portretul-robot" al mamelor consumatoare de droguri. Femeile au vârsta medie de 25 de ani. Sunt necăsătorite, nu au studii superioare și nu muncesc. Suferă de psihoze si sunt predispuse la suicid. Pot fi bolnave de HIV, Hepatita C și sifilis şi se prostituează ca să facă rost de doza zilnică.

„Dependenţa este foarte puternică şi depăşeşte cumva ambiţia şi voinţa şi gândul că, băi, am copil, tre să mă opresc. Deci opritul ăsta nu este atât de simplu,” zice Eduard, fost consumator de droguri.

Sevrajul, mai puternic decât sentimentul matern

Alexandra are 24 de ani și traieşte în București. Timp de șapte ani a fost dependentă de heroină și de substanțe etnobotanice. În tot acest timp a adus pe lume trei copii. În prezent, este însărcinată în luna a doua. A acceptat să ne acorde un interviu sub protecția anonimatului.

Reporter: ”Tu ai știut când ai rămas însărcinată?”

Alexandra: “Nu, nu am știut. Din cauza drogurilor, de la ultima sarcină pe care am avut-o acum trei ani și până acum șase luni, mie nu mi-a venit menstruația deloc. Pur și simplu aproape trei ani de zile.”

Femeia mărturiseşte că dependența de droguri poate fi mai puternică decât dragostea față de propriul copil.

Alexandra: „Sevrajul pe care îl aveam poate era mult mai mare decât dorința mea de a nu le face rău copiilor. Și poate că d-asta eram influențată în mod negativ și mă drogam.”

Sarcină cu HIV și metadonă

De curând, Alexandra a renunțat la heroină, altfel spus, "moartea albă". În fiecare zi se duce la centrul Asociației Române Anti-SIDA "ARAS" pentru a-și lua tratamentul substitutiv cu metadonă. Această substanță, care o ține departe de stupefiante, îi pune însă în pericol evoluția sarcinii. Metadona are aproape aceleași efecte negative asupra fătului ca și heroina, susțin medicii.

„E tot un drog, este un, cum să vă spun, substituient de heroină. Nu-i la fel de puternic ca heroina şi nu face aceleaşi ravagii, dar am văzut copil din mamă care s-a jurat că nu a luat decât metadonă toată sarcina convulsionând. Orice drog la mamă poate să dea Sindromul Abstinenței. Orice drog!” explic medicul Adrian Crăciun.

Alexandra nu ştie dacă va păstra sarcina. Şi nici Daniel, concubinul ei, fost consumator de heroină şi tatăl copilului nu prea înţelege în ce situaţie se află fătul.

„Nu vreau să îl condamn de la început pe el de vreo boală sau asta să fiu incriminat. Vreau să știu că se naște cum m-am născut și eu și toată lumea un copil normal, sănătos,” spune Daniel, tatăl copilului.

SIDA, moştenire de la mamă

Povestea Alexandrei scoate la iveală o realitate dură. Copiii care se nasc din mame consumatoare de droguri sunt expuși la infecții cu HIV.

„A născut doi gemeni. Prima data au murit, la scurt timp dupa naștere. La cât timp? Cam două săptămâni. De ce au murit? Eu cred ca și HIV-ul și drogurile au făcut treaba. Pur și simplu nu au mai rezistat,” spune Eduard, fost consumator de droguri.

Drogurile injectabile sunt una din cele mai răspândite modalități de transmitere a virusului. Momentul îmbolnăviii copilului poate să înceapă din prima zi de sarcină, până în ultima zi de sarcină.

În ultimul timp, la Institutul de Boli Infecțioase "Matei Balș" au fost internați șapte bebeluși infectați cu HIV. Toți au fost născuți de mame consumatoare de droguri injectabile. Deși statul le oferă acestor femei, gratuit, prin Programul de Prevenire a Transmiterii HIV, consiliere, tratament și operații de cezariană, interesul pentru aceste servicii este scăzut.

„Am constatat că, mai ales în ultimul an, deși există noțiunea de ofertă de testare a unei persoane care consumă droguri, relativ puține persoane consumatoare de droguri au venit să se testeze,” zice Mariana Mărdărescu, medic primar, Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș.

"Am vândut din jucăriile copilului ca să îmi iau heroină"

Drama copiilor consumatorilor de droguri este cu atât mai mare cu cât ei ajung să crească într-un mediu familial nociv. Părinții lor, dependeți de stupefiante, le transformă copilăria într-un infern.

Dacă în familie se consumă drog, asta va vedea copilul. De asemenea, probabil că şi din cauza tulburărilor de comportament vor avea prieteni la fel şi vor fi în grupuri la fel sau va fi exclus. Și fiind exclus, ei vor consuma, vor încerca să compenseze acest refuz din partea societăţii. Şi mulţi se apucă de droguri, de alcool,” explică Andreea Ciornei, medic specialist psihiatru, Spitalul Cantacuzino.

Gabriel și Alexandra sunt căsătoriți și au un băiat în vârstă de 11 ani. Cei doi au acceptat să ne vorbească sub protecția anonimatului. Gabriel a fost dependent de heroină timp de 16 ani, iar Alexandra, de 12. Cei doi părinți recunosc că i-au făcut viața băiatului un calvar.

În perioada în care mă drogam eram cel mai egoist om din lume. Nu mă interesa de nimeni și de nimic, de absolut nimeni. Făceam orice să îmi ating scopul. Dădeam în cap, furam, înșelam, mințeam, orice să îmi ating scopul. Relația cu copilul meu, nu aveam o relație cu copilul meu. Atât știam că am un băiat și că e pe acolo prin casă, doar atât. Chiar de mai multe ori i-am vândut jucăriile să îmi iau eu droguri,” povesteşte Gabi, tată şi fost consumator de droguri.

„După 12 ani de consum am încetat cu heroina și am trecut la droguri legale. Astea au grijă să schilodească ce a mai rămas întreg, adică mintea. Nu mai știam că mama e mamă sau că tata e tata. Nu mai vorbim că nu mai știam dacă am sau nu am copil,” adaugă Alexandra.

Cei doi mărturisesc că reprezentau un adevărat pericol pentru fiul lor. Copilul a fost dat în grija bunicilor.

Îl vedeam, dar îl vedeam rar. Vezi tu, te doare dar nu poți să faci nimic pentru el. Ești în incapacitate de a face ceva pentru că nu știi nici măcar cum să trăiești tu ziua de mâine. Te trezești de dimineață cu gândul că aoleu o să îmi fie rău astăzi ce fac?,” mai spune Alexandra.

De câţiva ani, Gabriel și Alexandra au renunțat la droguri și au decis să se implice în creșterea unicului lor fiu. Alexandra spune că nu i-a fost ușor să scape de viciu pentru că nu avea cui să ceară ajutorul.

„Nu era niciun fel de serviciu pentru mine ca femeie. Te duceai te internai la Spitalul 9 sau la Spitalul Sfântu Stelian sau la oricare spital de dezintoxicare. Ieșeai de acolo și ori intrai pe un program de metadonă ceea ce înseamnă iarăși o viață distrusă. Nimeni nu se ocupă mai departe de tine. Nu se gândesc că înlocuiesc o dependență de droguri cu o altă dependență de droguri, ba chiar mai rău droguri sintetice cu care rămâi toată viața, nici măcar nu te mai obosești să ieși din ele,” adaugă Alexandra.

„Problema este ce se întâmplă după momentul în care o fată este externată. Din punct de vedere fizic ea este stabilizată, însă reabilitarea sau dependența psihică este mult mai puternică decât cea fizică.Și la plecarea dintr-un centru medical cei mai mulți din cei dependeți se îndreaptă spre dealeri, spre locurile unde ei obișnuiau să ia droguri și o iau de la capăt,” explică Cătălin Baciu, director executiv al Asociației Teen Challenge.

În Capitală, nu există centre rezidențiale de stat pentru femeile dependente de droguri

În București trăiesc peste 1.000 de tinere consumatoare de droguri, arată estimările Agenției Naționale Antidrog. Capitala nu are însă niciun centru rezidențial de stat, pentru reintegrarea socială a acestora.

Problema există de mai bine de 16 ani, fără ca statul să o bage în seama. Abia în luna septembrie 2015, Asociația "Teen Challenge" a inaugurat primul centru privat de reintegrare socială pentru femeile dependente de droguri. Institutia are însă doar opt locuri de cazare.

Prima "studentă", așa cum sunt numite femeile internate aici, este Lili, o tânără în vârstă de 31 de ani din București. Lili a copilărit pe străzile din Berceni și Ferentari, două cartiere "renumite" pentru amploarea consumului de stupefiante.

„Am consumat 16 ani. Am început cu heroină injectabil, metadonă și etnobotanice. Am mai consumat ocazional și marijuana, cocaină, dar nu am fost dependentă de ele,” povesteşte Lili.

Femeia a luat decizia să se interneze pentru a scăpa de anturajul toxic. Aici a început o viață nouă. Acum, lucrează la un fular pentru fetița ei, în vârstă de șase ani. Copila are sistemul imunitar slăbit după ce Lili a urmat un tratament cu metadonă în timpul sarcinii.

Timp de un an, cât dureză programul de reabilitare, Lili își poate vedea fetița o singură dată pe săptămână.

Ultima campanie de prevenție adresată femeilor a fost în anul 2013

Drama lui Lili și a celorlalte femei care au căzut în capcana stupefiantelor putea fi evitată dacă Agenția Națională Antidrog ar fi realizat campanii de prevenire a consumului. Ultima acţiune națională s-a desfășurat în urmă cu trei ani.

„Ultima a fost în anul 2013. Dar la nivel local au existat activități, proiecte de prevenire șase ca număr, în 2014,” spune Bogdan Gheorghe, reprezentant al Agenției Naționale Antidrog .

„La început suportul trebuie axat pe mamă. Cum să vă spun, dacă nici imaginea copilului tău convulsionând datorită drogurilor luate de tine nu este convingătoare ca să te lași, ce poate fi mai convingător?” se întreabă medicul Adrian Crăciun.

În lipsa campaniilor de informare, în ultimii trei ani, în maternitățile din București a crescut numărul cazurilor de bebeluși care se nasc cu sevraj.

Dacă anul ăsta am avut şase sau şapte, cu un an înainte am avut patru, cinci, s-ar putea acum trei, patru ani să nu fi fost niciunul. Eu lucrez la acest spital de 18 ani de zile, la început nu exista aşa ceva. Vezi din ce în ce mai multe cazuri, aud şi de la colegii de la alte maternităţi de cazuri similare. Este clar că problema e, suntem pe partea ascendentă a problemei,” adaugă medicul Adrian Crăciun.

Pentru moment, problema bebelușilor care se nasc cu Sindromul Abstinenței Neonatale rămână fără rezolvare. Agenția Națională Antidrog, instituția de stat care realizează politicile în domeniul prevenirii și combaterii consumului de stupefiante, consideră că de acești copii ar trebui să se ocupe...maternitățile.

„În momentul de față Agenția Națională Antidrog nu monitorizează acești copii care sunt născuți din mame consumatoare. Acest lucru este realizat de către Ministerul Sănătății. De asemenea serviciile Agenției Naționale Antidrog nu se adresează nou-născuților,” spune Bogdan Gheorghe, reprezentant al Agenției Naționale Antidrog .

În replică, medicii susțin că instituția guvernamentală este cea îndreptățită să ia măsuri.

„Consiliere și urmărire categorică a mamelor, a femeilor gravide care consumă droguri și cu suport pe tot parcursul sarcinii și ulterior după ce pleacă cu copilul acasă,” este soluţia oferită de medicul Adrian Crăciun.

Prevenție, în "inima" străzii

În lipsa implicării Agenției Naționale Antidrog, singurii care mai fac prevenție împotriva consumului de stupefiante sunt reprezentații ONG-urilor. De mai bine de 13 ani, Cătălin Baciu ia la pas străzile din București pentru a le explica femeilor cât de periculoase sunt drogurile. De data acesta și-a propus să le vorbească femeilor care locuiesc în rulote, în canale şi în locuințe dezafectate. Cătălin Baciu își începe misiunea la o familie care trăiește într-o rulotă, în zona Casa Presei Libere.

„Le spun acelaşi lucru pe care îl bănuiţi. Că îşi pun viaţa, viitorul, întreg destinul copiilor în pericol. În momentul ăla nu reacţionează, de multe ori se supără pe tine sau schimbă subiectul, le doare,” spune Cătălin Baciu, director executiv al Asociației Teen Challenge.

În canal găsim o femeie însărcinată, dependentă de stupefiante. Haiduc, un tânăr în vârstă de 18 ani, care locuiește aici, ne este călăuză. Femeia refuză însă să discute cu noi. Ieșim din subteranele Gării de Nord și ne continuăm drumul spre zona Izvor. Descoperim un imobil dezafectat în care locuiesc 70 de persoane. Ana-Maria este mama a cinci copiii. Ea susține că nu a consumat droguri niciodată. Cel care a ținut-o departe de viciu a fost chiar soțul ei, fost consumator de heroină.

„Sunt mulți bărbați care consumă droguri și care se folosesc cumva de femeile lor să facă rost de bani pentru droguri. Și le pun și pe ele să consume ca să împartă cumva. Acum m-am potolit, am familia mea. Acuma ne descurcăm cu parcarea, alocația și atât,” povesteşte Marius, tată, fost consumator de droguri.

În S.U.A, în ultima decadă, s-au născut peste 130.000 de bebelușli cu sevraj.

Efortul depus de Cătălin Baciu pentru a preveni consumul de droguri în mediile rău famate nu este însă suficient pentru a stopa fenomenul în ascensiune al copiilor care se nasc cu sevraj. Ira J. Chasnoff, profesor la Universitatea de Medicină din Chicago, susține că este necesară implicarea urgentă a autorităților. Chasnoff a studiat problema Sindromului Abstinenței Neonatale din anul 1985. Cercetătorul american ne-a acordat un interviu prin Skype.

„Întodeauna am spus, dacă nu știi spre ce te îndrepți, nici nu are importanță pe ce cale o ei. Ce vreau să spun este că, dacă nu știm profunzimea acestei probleme, cum se pot dezvolta politici care pot preveni problema și să o trateze? O etapă cheie este să ai informații de calitate!” spune Ira J. Chasnoff.

În luna noiembrie 2015, Ira J. Chasnoff a publicat un studiu în care a prezentat soluții pentru această problemă de sănătate publică. Chasnoff consideră că autoritățile anti-drog și cele din domeniul medical ar trebuie să supravegheze femeile dependente de stupefiante, înainte ca acestea să devină gravide sau pe toata durata sarcinii. În opinia sa, este esențial ca autoritățile să țină evidența copiilor care se nasc cu Sindromul Abstinenței Neonatale. Acești copiii, susține Chasnoff, au o predispoziție să devină consumatori de droguri atunci când vor ajunge la vârsta adolescenței.

„Nu există o metodă simplă de a preveni aceasta problemă. Este nevoie de doctori, de asistente, de un sistem public de sănătate și de o implicare a Guvernului în primul rând pentru a preveni problema, de a identifica copiii cu această problema, și de a te asigura că au acces la îngrijirea și îngrijirea mentală de care au nevoie. Este singura modalitate care va funcționa,” este de părere medicul.

În ultimul deceniu, în S.U.A s-au născut peste 130.000 de copii diagnosticați cu Sindromul Abstinenței Neonatale, arată o analiză a presitigioasei agenții de știri Reuters. Spre deosebire de România, statele occidentale au luat însă măsuri pentru a preveni fenomenul. De exemplu, în maternități sunt administrate tratamente substitutive cu metadonă pentru a calma sevrajul femeilor însărcinate. Astfel, autoritățile vor să preîntâmpine fuga lor din spitale și, implicit, abandonul bebelușilor.

„În spitalele în care femeile urmează să nască, metadona este prezentă pentru acea femeie dacă ea este deja într-un program de tratament cu metadonă. Personalul medical are de asemenea câteva idei despre consumatorii de droguri și au o abordare prietenoasă, nu coercitivă. Astfel femeile se simt mai confortabil să acceseze aceste servicii,” spune Ruth Birgin, reprezentat al Rețelei Internaționale a Consumatorilor de Droguri.

În România autoritățile nu au soluții pentru această problemă de sănătate publică.

Trebuie făcut ceva în sensul ăsta. Pentru că, crescând numărul de persoane care consumă droguri şi implicit al femeilor posibil gestante care consumă droguri, va creşte şi numărul copiilor care vor suferi de acest sindrom de abstinenţă,” spune Adrian Crăciun.

Între timp, drogurile continuă să facă victime chiar în rândurile celor mai vulnerabili membri ai societății noastre, cei care nu au nicio vină. Copiii.