Sari la conținut

EXCLUSIV Raport ignorat. Greșelile făcute după #Colectiv. Ce spune Ministerul Sănătății

Noi informaţii în dosarul Colectiv. Digi24 a intrat în posesia raportului întocmit de Ministerul Sănătăţii, privind modul în care au acţionat spitalele în urma incendiului de la Colectiv. Un raport care a fost finalizat la începutul acestui an, dar care nu a fost făcut public şi a rămas în sertarele Ministerului Sănătăţii.

ACTUALIZARE. Ministerul Sănătății arată, într-un comunicat de presă, că în instituție „nu există niciun Raport elaborat la începutul anului 2017, care să conțină informații privind intervenția autorităților sanitare în cazul Colectiv”.

Concluziile sunt extrem de grave: autorităţile române au refuzat transferul în străinătate pentru victime, iar acest lucru a fost posibil doar la presiunea publicului. În plus, infecţiile nosocomiale ale pacienţilor nu apar în fişele medicale, ele nu au fost raportate în spitalele din România, ci au fost descoperite de medicii din străinătate. Şi acestea sunt doar două nereguli.

Digi24 a cerut şi o reacţie de la ministerul Sănătăţii, dar reporterii au fost trimişi de la o structură la alta.

Actualul ministru al Sănătăţii, Florian Bodog, admitea ieri că, în acest moment, nu am fi pregătiţi să preluăm un număr mare de pacienţi arşi. 

Reporter: Dacă ar avea acum loc o tragedie ca cea de atunci, Romania ar face faţă altfel?

Florian Bodog, ministrul Sănătății: Nu vorbim despre dacă ar avea loc o tragedie ca cea din Colectiv, eu cred că o tragedie ca cea din Colectiv este o problemă de sănătate publică pentru orice ţară din Europa la momentul de faţă, aşa cum ştim, locurile de arşi nu așteaptă arşi din accidentele colective. Când apare un astfel de accident trebuie să identificăm toate locurile disponibile în ţările europene sau în afara ţărilor europene.

Nu ne dorim să avem un astfel de eveniment, niciunul dintre noi. Chiar dacă am avea un astfel de eveniment cred că ar trebui să îl gestionăm impreună cu partenerii europeni. România nu are la momentul acesta capacitatea de a rezolva toate problemele de arși mari.

România avea în 2015 doar 10 paturi disponibile pentru pacienți cu arsuri grave, în condițiile în care după incendiul de la Colectiv au fost zeci de astfel de cazuri. Chiar și așa, răniții grav au fost transferați la spitale din străinătate abia în urma presiunilor din partea familiilor și a publicului.

Lipsa Planului Alb - breșă majoră de siguranță a bolnavilor. Au fost spitale care au anunțat că au declanșat Planul Alb, dar la nivelul Direcției de Sănătate Publică nu există o coordonare a acestora. Planul ar fi presupus existența unui cadru medical care să asigure eliberarea rapidă de paturi de terapie intensivă. Realocarea urgențelor către alte spitale care nu erau implicate în îngrijirea răniților - lucru care nu s-a întâmplat. Mobilizarea masivă a cadrelor medicale a fost în mare parte spontană și mai puțin datorită unui plan anterior de mobilizare cunoscut cadrelor medicale și exersat prin simulări. Comunicarea s-a făcut haotic, necontrolat, atât la nivel central, cât și la nivel de spitale”, se arată în raport.

Pe de altă parte, se arată în raport, niciun spital din țară nu îndeplinea condițiile pentru internarea marilor arși, deoarece nu exista o zonă de izolare protectivă pentru pacienții cu arsuri.

De altfel, mulți dintre cei răniți au murit din cauza infecțiilor cu bacterii luate din spitale.

În raport se arată: „Problemă majoră, lipsa zonei de izolare protectivă pentru pacientul cu arsuri, deja cu risc de infecții. Lipsa sistemelor de climatizare conforme cu nevoile marelui ars. În foile de observație ale pacienților nu sunt buletine de gazometrie sanguină, nu se poate aprecia câți dintre pacienți au avut intoxicație cu fum și arsuri ale căilor respiratorii. Nu a fost monitorizat sistematic nivelul de monoxid de carbon în primele ore după internare. Majoritatea celor decedați la club au avut concentrații ridicate de cianuri”.

Breșă majoră de siguranță a pacienților. Analiza deceselor indică o rată ridicată de colonizare, rapid după internare, cu bacterii și germeni multirezistenți provenind din mediul spitalicesc”, potrivit documentului finalizat în decembrie 2016 și înregistrat la Ministerul Sănătății în data de 4 ianuarie.

Alte probleme identificate: „Comunicare de criză cu familia. Sunt familii cărora nu li s-a spus că pacientul este în moarte cerebrală, iar asta a dus la tensiuni și acuzații ulterioare”.

Mai mult, raportul acuză că au existat inclusiv decese la transportul pacienților: „Probleme majore la transportul bolnavilor, inclusiv decese! Pentru cei decedați la transfer nu există documente care să ateste monitorizarea pe durata transportului și nici epicriza medicului care a constatat decesul!”

Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, spune că primul lucru pe care l-a făcut când a ajuns la minister a fost să ceară informații despre ce s-a întâmplat la Colectiv, însă obținerea acestora nu a fost deloc ușoară.

Dobândirea informațiilor a fost o provocare în sine. Informațiile pe care le-am găsit în Ministerul Sănătății, unul că le-am găsit greu, și doi informațiile erau cu mult mai puține detalii decât le aveau unele asociații și cu siguranță mult mai puține decât le aveau cei de la asociația Colectiv,” a spus Vlad Voiculescu la Digi24.