Sari la conținut

Educaţia rămâne o prioritate doar pe hârtie

Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al „Salvaţi copiii”: „Aproape 40% dintre copiii de 15 ani sunt semianalfabeţi (...) În anii `90 nu avem copii neintegraţi şcolar”.

Rata mare a abandonului şcolar, cadre didactice slab pregătite şi elevi care citesc cu greutate un text la prima vedere, după opt ani de şcoală sunt trei dintre consecinţele subfinanţării Educaţiei. Un domeniu în care se investeşte puţin peste jumătate din cât prevede legea!

"Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv", se arată la articolul 8, din Legea Educaţiei.

Ministerul Educaţiei a primit, în ultimii ani, între 2,5 şi 3,5 % din PIB. În 2016, i se va aloca 3,6% din Produsul Intern Brut. Guvernul promite că anul viitor vor fi reparate 174 de grădiniţe şi 67 de şcoli. În plus, Executivul susţine că va reabilita 2000 de şcoli.

România, codaşă în Europa la capitolul investiţii, potrivit Eurostat:

Cipru - 7,92%

Slovenia - 5,66%

Estonia - 5,68%

Lituania - 5,36%

Slovacia - 4,22%

Bulgaria - 4,1%

România - 3,53%

Constantin Şerban Iosifescu, director al ARACIP România: Noi cheltuim cam 1500 de euro per elev, pe an. La nivel european media este de 4000-5000 de euro pe an”.

Marius Nistor, preşedinte FSE „Spiru Haret”: „În condiţiile unui buget care este de austeritate, în condiţiile în care tu primeşti mai puţin de aproape jumatate din ceea ar trebui sa primeşti în mod real, unde ar trebui să îţi drămuieşti cheltuielile pentru a reuşi să îţi acoperi deficitele?”