Pastila de limbă | „A da apă la şoareci”, „a bate apa în piuă” și alte expresii care conțin cuvântul „apă” (II)

Data actualizării: Data publicării:
radu paraschivescu 05 feb

Conform promisiunii din ediţia trecută, scriitorul Radu Paraschivescu continuă să vorbească despre expresiile care se formează în jurul substantivului „apă”, ultimul dintre cele patru elemente fundamentale.

Radu Paraschivescu: Una dintre expresiile de care mai mult ca sigur că am avut parte în copilărie este „a da apă la şoareci”. Expresia înseamnă pur şi simplu „a plânge” şi are ghiduşia necesară unui dialog cu cei mici şi sensibili, care fac o dramă din orice. Iată şi un exemplu: „I-am spus fiului meu că n-are rost să dea apă la şoareci fiindcă un coleg i-a spart mingea şi i-am promis că-i cumpăr alta”.

Dacă „a da apă la şoareci” este o metaforă nostimă a plânsului, „a fierbe pe cineva fără apă” nu prea are nimic amuzant. Nici n-ar avea de ce, fiindcă sensul expresiei este „a chinui pe cineva fără milă”, ca în enunţul „Spionul se aştepta să fie fiert fără apă, până spunea tot ce aflase, în cazul în care cădea în mâinile inamicului”.

Iată acum o altă expresie, dintr-un registru diferit. Aţi avut de-a face, probabil, cu oameni care vorbesc mult şi nu spun nimic. Viaţa politică din România musteşte de asemenea personaje, cărora expresia „a bate apa în piuă” li se potriveşte mănuşă.Unul dintre sensurile substantivului „piuă” (atenţie, la plural „pive”) este acela de „vas de lemn, de metal sau de piatră, de diverse forme şi mărimi, în care se pisează tot felul de corpuri solide”. Într-o piuă sau într-un mojar poţi să pisezi piper sau diferite pastile, dar nu ai cum să pisezi ceva lichid. Prin urmare, nici apă. De aici vine semnificaţia expresiei „a bate apa în piuă”, care înseamnă „a repeta lucruri fără rost”, „a îndruga vorbe goale” sau „a vorbi fără să spui nimic”, ca în enunţul „De fiecare dată când e invitat în emisiune, senatorul bate apa în piuă fără nicio jenă”.

O altă expresie la modă în ultima vreme este „a pescui în ape tulburi”, al cărei sens este „a profita în scop personal de pe urma unei situaţii confuze, neclare” sau „a valorifica o conjunctură complicată, derutantă, care are ceva suspect”, ca în enunţul „După fiecare schimbare de regim politic apar diverşi pescuitori în ape tulburi, care îşi urmăresc fără scrupule interesele”. Mai merită adăugat că una dintre cărţile prozatorului francez Honoré de Balzac se cheamă chiar aşa: „Pescuitorii în apă tulbure”.

Şi dacă în ediţia trecută a „Pastilei” am amintit de expresia „a băga la apă”, cu sensul de „a pune pe cineva într-o situaţie foarte complicată” sau „a face pe cineva să suporte consecinţe neplăcute”, e momentul să menţionez şi expresia „a intra la apă”, care nu are nimic metaforic şi înseamnă pur şi simplu „a se micşora”, ca în enunţul „Când am probat cămaşa, îmi venea perfect, dar după două-trei spălări a intrat la apă”. Vă rog să observaţi că expresiile „a băga la apă” şi „a intra la apă” sunt relativ asemănătoare, pe când sensurile lor diferă.

Interesantă este şi expresia „a vedea în ce ape se scaldă cineva”, care poate să însemne fie „a vedea care este starea de spirit a cuiva”, fie „a afla care sunt gândurile, intenţiile, iniţiativele sau planurile cuiva”, ca în enunţul „Încă nu i-am spus şefului că am de gând să plec, vreau mai întâi să văd în ce ape se scaldă”.

Cât despre expresia „a-i lăsa cuiva gura apă după ceva”, şi ea este des întâlnită şi înseamnă „a-i fi foarte poftă de ceva” - de obicei, de un fel de mâncare sau de un desert. Iată şi în acest caz un exemplu: „Când a intrat în cofetărie şi s-a oprit în dreptul vitrinei cu prăjituri, Claudiei i-a lăsat pe loc gura apă”.

Expresia „a nu fi în apele lui” se foloseşte când ne referim la cineva care nu se află într-o stare psihică bună, la cineva care a primit o veste proastă sau are probleme care nu-i dau pace. De exemplu: „Nu-l mai bate şi tu la cap cu prostiile tale, nu vezi că nu e-n apele lui?” În schimb, „a-i veni cuiva apa la moară” este o expresie care semnalează o schimbare în bine, o modificare a situaţiei în favoarea cuiva, ca în exemplul „După ce-am avut parte de nu ştiu câte umiliri din partea lui Viorel, am fost numit şeful lui. Mi-a venit şi mie apa la moară”. Sigur, ultima parte a exemplului pare să implice o răzbunare la care poate că ar fi bine să nu recurgem. Nu de alta, dar ştim a cui armă este.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri