Au fost decernate premiile Nobel pentru Literatură. Cine sunt câștigătorii

Data actualizării: Data publicării:
Nobel Peace Prize Ceremony 2008
Foto: Gulliver/GettyImages

Scriitorii Olga Tokarczuk și Peter Handke au primit, joi, premiul Nobel pentru Literatură pentru anii 2018 - amânat pe fondul unui scandal sexual -, respectiv 2019, informează site-ul oficial al acestor distincţii prestigioase.

Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk a primit premiul Nobel pentru literatură pentru 2018, "pentru imaginația narativă, care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucișarea unor limite ca formă de viață", potrivit Mediafax.

Scriitorul austriac Peter Handke a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2019, "pentru influenta creație, care, cu ingenuitate artistică a explorat periferia și specificitatea experienței umane".

Cei doi scriitori îi urmează în palmaresul Nobel romancierului britanic de origine japoneză Kazuo Ishiguro, autorul ''The Remains of the Day'' (1989), distins cu prestigiosul premiu în 2017.

Laureații premiilor Nobel pentru literatură pe 2018 și 2019 au fost anunțați împreună anul acesta, după ce Academia Suedeză a decis să nu acorde prestigiosul trofeu anul trecut, pe fondul scandalului sexual care a afectat instituția.

Mircea Cărtărescu ajunsese în partea superioară a listei candidaților puși în discuție pentru Premiul Nobel pentru Literatură arată Alex Shephard, jurnalistul platformei New Republic în analiza pe care o dedică distincțiilor anunțate joi de Academia Suedeză.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost iniţiate de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei, şi sunt decernate începând cu 1901, conform testamentului acestuia.

În domeniul literaturii, Alfred Nobel a încredinţat Academiei Suedeze misiunea de a recompensa în fiecare an "autorul celei mai remarcabile opere literare de inspiraţie idealistă''.

Nobel pentru Literatură 2018. Cine este și ce scrie Olga Tokarczuk

Olga Tokarczuk este cea de-a 15-a femeie care primeşte Nobelul pentru Literatură, de la înfiinţarea acesteia, în 1901. În vârstă de 57 de ani, este considerată în Polonia drept una dintre cele mai talentate romanciere din generaţia sa. Îşi poartă cititorii într-o căutare pe urmele adevărului traversând universuri policrome şi amestecând cu fineţe realul cu metafizicul, notează AFP.

olga tokarczuk

Olga Tokarczuk © Guliver/GettyImages

Scriitoarea s-a născut la 29 ianuarie 1962, în oraşul Sulechow, în vestul Poloniei, într-o familie de profesori. După ce studiază psihologia la Universitatea din Varşovia, debutează în ficţiune în 1993 cu ''The Journey of the Book-People'', roman a cărei acţiune este plasată în Franţa şi Spania secolului al XVII-lea, iar personajele se află în căutarea unei cărţi misterioase în Munţi Pirinei.

Adevăratul succes a venit odată cu cel de-al treilea roman al său, ''Primeval and Other Times'' (2010), o saga cu construcţie subtilă cuprinzând povestea mai multor generaţii pe fundalul unui loc mitologic, înţesată în acelaşi timp de detalii realiste şi dinamice.

Operele autoarei poloneze sunt pe lista celor mai bine vândute cărţi în Polonia, traduse în peste 25 de limbi, inclusiv în catalană şi chineză. Multe dintre acestea au fost adaptate pentru scenă sau ecran.

Cu simpatii politice de stânga, ecologistă şi vegetariană, scriitoarea de 57 de ani, afişând o coafură cu codiţe în stilul ''dreadlock'', nu ezită să critice politica guvernului conservator-naţionalist aflat în funcţie al Partidului Lege şi Justiţie (PiS).

Lumea cărților Olgăi Tokarczuk, un puzzle gigantic

Operele sale au structuri extrem de variate, de la basmul filozofic ''Les Enfants verts'' (tradus în franceză în 2016), la romanul poliţist ecologic angajat şi metafizic ''Sur les ossements des morts'' (tradus în franceză în 2010) sau romanul istoric de 900 de pagini ''Les livres de Jakob'' (2014).

În universul poetic al scriitoarei, raţionalul se îmbină cu iraţionalul. Lumea sa este într-o mişcare perpetuă, fără punct fix, cu personaje ale căror biografii şi personalităţi se întrepătrund şi, asemenea unui puzzle gigantic, dau naştere unui splendid tablou de perspectivă. Totul este descris într-un limbaj pe alocuri bogat, precis şi poetic, atent la detalii.

"Olga este o adeptă a misticismului în căutarea perpetuă a adevărului, adevăr pe care îl putem atinge doar când suntem în mişcare, traversând frontierele. Toate formele, instituţiile şi limbile încremenite înseamnă moarte", a explicat pentru AFP, Kinga Dunin, una dintre prietenele autoarei, la rândul său scriitoare şi critic literar.

Tokarczuk se autodescrie ca o persoană fără biografie: ''Nu deţin o biografie în adevăratul sens al cuvântului, foarte clară, pe care să o pot povesti într-o manieră interesantă. Sunt compusă din aceste personaje pe care le-am scos din imaginaţie, pe care le-am inventat. Sunt formată din toţi aceştia, am o biografie cu mai multe cadre, enormă'', a explicat scriitoarea într-un interviu pentru Institutul polonez al cărţii.

Roman poliţist cu teme ecologice

Lansată în 2014, ''Les livres de Jacob'' a obţinut deja cel mai prestigios premiu literar polonez, Nike, al doilea din cariera scriitoarei.

Romanul a devenit bestseller în Polonia, dar a făcut şi obiectul unor atacuri virulente în rândul naţionaliştilor.

După un interviu acordat televiziunii publice în 2015, în care denunţă mitul unei Polonii tolerante şi deschise, primeşte ameninţări cu moartea pentru ''defăimarea renumelui Poloniei şi al polonezilor''. A fost nevoită să se deplaseze timp de o săptămână însoţită de o gardă de corp angajată de editura sa.

Cartea i-a adus - scriitoarei împreună cu traducătorul suedez - prima ediţie a premiului literar Kulturhuset Stadsteatern din Stockholm. "Mă simt de parcă aş fi obţinut Nobelul", a declarat autoarea la vremea respectivă.

Olga Tokarczuk este şi coautoarea scenariului peliculei "Pokot", regizată de Agnieszka Holland şi inspirată din romanul ''Sur les ossements des morts''. Oscilând între film poliţist cu tematică ecologică şi basm filozofic, pelicula a fost lansată în februarie 2017 şi a fost recompensată cu premiul Alfred-Bauer în cadrul Berlinalei din acelaşi an, reprezentând Polonia în cursa pentru Oscar la categoria cel mai bun film străin.

Ministrul Culturii din Polonia recunoaște că nu a putut să termine niciodată de citit o carte de-ale Olgăi Tokarczuk

Ministrul polonez al culturii, Piotr Glinski, a revenit joi asupra unei declaraţii făcute la începutul acestei săptămâni, când a recunoscut că nu a putut niciodată să termine de citit o carte de Olga Tokarczuk, desemnată laureata premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2018, şi a promis că va citi "până la final" operele acestei scriitoare poloneze, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Am încercat, dar nu am reuşit niciodată să termin una”, a declarat luni ministrul Piotr Glinski, întrebat de un jurnalist cu privire la cărţile scrise de Olga Tokarczuk.

Joi, Piotr Glinski a felicitat-o pe scriitoare pentru succesul ei care este, în opinia lui, "o dovadă că literatura poloneză este apreciată în întreaga lume". El a promis de asemenea, pe contul său de Twitter, "să termine de citit operele laureatei premiului Nobel".

În schimb, referindu-se la declaraţiile ministrului culturii, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, "oaia neagră" a conservatorilor polonezi, a afirmat că a citit tot ce a scris Olga Tokarczuk. "Dragă Olga, sincere felicitări! Ce bucurie şi ce mândrie! Mă voi lăuda la Bruxelles în calitate de polonez şi de cititor fidel care a citit tot, de la început până la sfârşit", a scris pe Twitter Donald Tusk.

Întrebată în legătură cu această situaţie anecdotică, Olga Tokarczuk a afirmat că "există cititori pentru care cărţile ei pot fi plictisitoare şi neadecvate temperamentului lor".

"Nu toată lumea este obligată să îmi citească cărţile", a adăugat ea într-un interviu acordat TVN24.

Peter Handke, laureatul Nobel 2019 pentru literatură, a stârnit controverse

Hubert Burda Birthday Reception
Peter Handke în 2010 Foto: Guliver/GettyImages

Peter Handke (76 de ani) a publicat peste 80 de volume şi este unul dintre autorii de limbă germană cei mai citiţi şi reprezentaţi pe scenă.

Născut în 1942 în localitatea Griffen din regiunea Carintia în sudul Austriei, Handke este un autor fecund, care luptă împotriva convenţiilor, cu preţul unor polemici violente, în special din cauza luărilor de poziţie pro-sârbe, notează AFP.

A debutat în 1966 cu romanul ''Die Hornissen'', înainte să obţină notorietatea cu ''The Goalie's Anxiety at the Penalty Kick'' (1970), apoi cu ''A Sorrow Beyond Dreams: a life story'', (1972), un emoţionant omagiu dedicat mamei sale.

Nobelul pentru Literatură? ''Ar trebui desfiinţat într-o zi. Este o canonizare falsă'', care ''nu aduce nimic cititorului'', a declarat acesta.

Cu toate acestea, potrivit Academiei Suedeze care l-a sunat joi, a declarat că este foarte fericit şi că va veni cu siguranţă să-şi primească premiul, la ceremonia ce se va desfăşura la 10 decembrie în Suedia.

Scriitorul de 76 de ani afişează o ţinută elegantă, cu părul grizonant dat pe spate şi o privire pătrunzătoare în spatele ochelarilor.

În lumea editorială, au existat numeroase voci care credeau că nu va primi niciodată Nobelul, în ciuda unei opere mondiale recunoscute, din cauza implicării sale în timpul conflictelor din fosta Iugoslavie.

Peter Handke, unul dintre puținii intelectuali occidentali pro-sârbi

Aparţinând minorităţii slovene din Austria după mamă, de origine germană după tată - va afla abia la vârsta de 18 ani că acesta nu este părintele său biologic -, scriitorul s-a născut în 1942 în regiunea Carintia (sud) în satul Griffen, de care mărturiseşte se simte în continuare legat, şi se declară în continuare drept unul dintre puţinii intelectuali occidentali pro-sârbi.

În toamna anului 1995, la câteva luni după masacrul de la Srebrenica, pleacă în Serbia şi îşi povesteşte impresiile de călătorie într-o carte controversată - ''Voyage hivernal vers le Danube, la Save, la Morava et la Drina''.

În 1999, este răsplătit cu un prestigios premiu literar german, Buchner, şi părăseşte Biserica catolică în semn de protest față de bombardamentele NATO asupra Belgradului, evocând un ''nou Auschwitz''.

Şapte ani mai târziu, dă naştere unei alte controverse după ce participă la funeraliile fostului preşedinte iugoslav Slobodan Milosevic, acuzat de crime contra umanităţii şi genocid.

Este nevoit să renunţe la un premiu care urma să-i fie decernat de oraşul Düsseldorf, iar Comedia Franceză scoate din program una dintre piesele sale.

Mai mulţi intelectuali îi iau apărarea, printre care şi compatrioata sa Elfriede Jelinek, laureată cu Nobelul pentru literatură în 2004. Această polemică umbreşte însă prezenta mediatică a operei lui Peter Handke.

Indignare în Kosovo și Bosnia

Mai multe voci s-au făcut auzite joi în Bosnia şi în Kosovo denunţând acordarea premiului Nobel pentru Literatură pentru anul 2019 austriacului Peter Handke, considerat un admirator al lui Slobodan Milosevic şi un "negaţionist" al crimelor din timpul războaielor din fosta Iugoslavie, informează AFP, preluată de Agerpres.

Actorul bosniac Nermin Tulic, rănit grav în timpul asediului Sarajevo-ului de către forţele sârbe (1992-1995, 11.000 de morţi), a comentat această decizie postând pe contul său de Twitter un emoticon care vomează.

De asemenea, responsabilul politic liberal Reuf Bajrovic, fondatorul partidului Alianţa Civică, a declarat, la rândul său, că nu înţelege alegerea unui juriu care este de părere că Handke este "un scriitor excelent şi că sprijinul său pentru Slobo (Milosevic, preşedintele sârb din anii 90) şi pentru genocid face parte din marea sa operă".

Supravieţuitor al masacrului de la Srebrenica, unde peste 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi musulmani au fost executaţi în câteva zile în 1995 de forţele sârbe, Emir Suljagic, profesor de relaţii internaţionale la Sarajevo, şi-a manifestat nemulţumirea în limba engleză: "Un admirator al Milosevic şi un negaţionist de prim rang câştigă Premiul Nobel pentru Literatură ... Ce epocă ... ". Masacrul de la Srebrenica este considerat genocid de către justiţia internaţională.

În Kosovo, teatrul ultimului război din fosta Iugoslavie, între forţele sârbe şi o mişcare de gherilă albaneză (13.000 de morţi), decizia Comitetului Nobel a fost întâmpinată cu nemulţumire. "Un admirator al lui Milosevic şi un negaţionist primeşte Premiul Nobel pentru Literatură", titra cel mai important cotidian kosovar, Koha Ditore.

La Sarajevo, scriitorul Ahmed Buric este însă mai ponderat, explicând că susţinerea lui Handke pentru preşedintele sârb Milosevic era în primul rând un semn că "acesta nu era bine": "Criteriile literare ar trebui să fie mai presus de politică. Unele dintre versurile sale din anii '80 sunt cu adevărat capodopere ", a declarat el la Radio Europa Liberă.

În 1996, la un an după încheierea conflictelor din Bosnia şi Croaţia, Peter Handke a publicat un pamflet care a stârnit controverse, "Dreptate pentru Serbia".

În Serbia, ziarele au salutat acordarea Premiului Nobel pentru Literatură unui prieten al sârbilor, membru din 2012 al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Belgrad.

Peter Handke și „forţa de a fi universal”

Scriitorul austriac, autorul a peste 80 de volume şi traducător în germană a operelor lui Emmanuel Bove, René Char şi Francis Ponge, rămâne unul dintre autorii de limbă germană cei mai citiţi şi reprezentaţi pe scenele din lumea întreagă.

"Am visul şi forţa de a fi universal", a precizat Handke cu ocazia decernării în Germania a unui premiu pentru literatură europeană, cu trei ani în urmă.

A fost apreciat şi la Festivalul de Film de la Veneţia, unde prietenul său Wim Wenders a prezentat pelicula ''Les beaux jours d'Aranjuez'', pe un scenariu semnat de scriitor. "Fără el, aş fi devenit probabil pictor", mărturisea atunci cineastul german.

Devenit cetăţean de onoare al oraşului Belgrad în februarie 2015, Peter Handke nu şi-a renegat niciodată angajamentul pro-sârb.

Recompensat cu prestigiosul premiu Ibsen în domeniul teatrului în 2014, donează o parte din suma primită construcţiei unei pisicine publice într-o enclavă sârbă din Kosovo.

"Doamne, să nu-i ierţi niciodată!", a spus scriitorul anul trecut cu ocazia unei vizite la Belgrad, parafrazând Biblia pentru a-i dojeni pe liderii occidentali ai anilor 1990, pe care îi consideră responsabili de declanşarea războiului.

Influenţa Noului Roman francez

Profund impresionat de lectura, la vârsta de 15 ani, a romanului ''Sub soarele lui Satan'' de Georges Bernanos, influenţat de scriitorii francezi Claude Simon şi Alain Robbe-Grillet, îşi întrerupe studiile în drept la Viena şi publică primul său roman - ''Die Hornissen'' - în 1966.

"Am fost mereu în pericol de a cădea în păcatul autoanalizei. Noul Roman m-a ajutat să exteriorizez, să privesc", a explicat acesta.

În acelaşi an, făcea senzaţie cu prima sa piesă, ''Outrage au public'', care îmbină insulte la adresa spectatorilor, mesaje de disperare şi critica radicală a literaturii angajate.

Autorul, pe atunci în vârstă de 24 de ani, atacă principiile estetice ale ''Grupului 47'', care domina lumea literară germană postbelică şi propune un refuz radical al unei utilizări prestabilite a limbajului, temă care se va afla în centrul operei sale.

Maestru al prozei, dezvoltă un stil tranşant şi intens, prin care ''nu caută gândirea, ci senzaţia''.

''L'Angoisse du gardien de but au moment du penalty'' (1970), urmată de ''Le malheur indifférent'' (1972), un emoţionant recviem dedicat mamei sale, îi aduc notorietatea.

Teme precum migraţia şi singurătatea animă o operă amplă: circa 40 de romane, eseuri şi memorii, circa 15 piese de teatru, dar şi scenarii, printre care şi cel al celebrului film ''Wings of Desire'' (1987), în regia lui Wim Wenders. Cea mai recentă carte a sa a fost publicată în germană la editura Suhrkamp (Berlin) în 2018.

Surprins de decizie

Peter Handke a declarat că a fost "surprins" de primirea acestui premiu, decizie pe care a numit-o "foarte curajoasă", având în vedere "toate disensiunile" provocate de opera şi angajamentele sale.

'După toate disensiunile (...), am fost surprins. Acest gen de decizie este un act foarte curajos din partea Academiei suedeze', a declarat el pentru presă, în faţa locuinţei sale din Chaville, în regiunea pariziană.

Autor controversat, Peter Handke a cerut în cursul carierei sale "desfiinţarea" premiului Nobel pentru Literatură, pe care l-a numit "o canonizare falsă care nu aduce nimic cititorului". Cu toate acestea miercuri, în faţa presei, el s-a declarat "mişcat" de anunţul academicianului Anders Olsson. "Din cauza problemelor pe care le-am avut în urmă cu 20 de ani, nu am crezut niciodată că mă vor alege", a declarat el.

Întrebat despre aceste subiecte joi, el a refuzat să aibă vreo "poziţie politică": "Natura mea este cea a unui scriitor, nu a unui jurnalist", a spus el.

În ceea ce priveşte criticile sale faţă de premiul Nobel, Handke a declarat că a vorbit "în calitate de cititor, nu de autor". "Astăzi, nu mai gândesc la fel", a adăugat el, dând asigurări că va merge la acordarea premiului, la Stockholm.

Academia suedeză a suspendat Nobel-ul pentru literatură anul trecut

Academia suedeză a fost implicată într-un scandal sexual, care a izbucnit la sfârșitul anului 2017 și a avut ca punct culminant decizia, anunțată pe 4 mai 2018, de a suspenda premiul Nobel pentru literatură de anul trecut. "Credem că este necesar să treacă un timp pentru a recâștiga încrederea publicului în academie, înainte ca următorul laureat să fie anunțat", a declarat la momentul respectiv Anders Olsson, secretar permanent al Academiei Suedeze. Acesta a mai spus că Academia suedeză a acționat astfel "din respect pentru precedenții și viitorii laureați ai premiilor pentru literatură, pentru Fundația Nobel și public în general".

Regulile Fundației Nobel stipulează că premiile pot fi amânate cu un an. De la înființarea premiului Nobel pentru literatură, în 1901, Academia suedeză a ales să nu îl acorde de șapte ori: în 1914, 1918, 1935, 1940 și între anii 1941-1943. În șase din cele șapte dăți, premiul a fost amânat cu un an, după ce comitetul Nobel a stabilit că nominalizările nu întruneau criteriile menționate în testamentul lui Alfred Nobel.

La începutul lunii octombrie 2018, Jean-Claude Arnault, un francez în vârstă de 72 de ani care a provocat scandalul Nobel, a fost condamnat la doi ani de închisoare, pentru violarea unei femei.

În noiembrie 2017, publicaţia suedeză Dagens Nyheter a scris că mai multe membre, precum şi soţii şi fiice ale unor membri ai Academiei Suedeze ar fi fost abuzate sexual de fotograful francez Jean-Claude Arnault, soțul dramaturgului Katarina Frostenson, la momentul respectiv membră a secției de literatură care decernează anual premiul Nobel. Arnault conducea un club cultural, Forum, în Stockholm, care beneficia de finanțare din partea secției de literatură a Academiei Nobel. Publicația suedeză a prezentat şi mărturiile a 18 femei care spuneau că au fost abuzate sexual sau violate de respectivul bărbat. Abuzurile sexuale au avut loc în perioada 1996 - 2017, potrivit Dagens Nyheter.

Academia Nobel a rupt între timp legăturile cu Arnault.

Acuzațiile au fost dezvăluite de cotidianul suedez prima dată ca parte din campania online #MeToo, care a dat în vileag abuzuri sexuale săvârșite de importanți oameni de la Hollywood. Ulterior, scandalul a afectat grav şi cercurile artistic, media şi politic din Suedia, una dintre ţările în care se respectă cel mai mult egalitatea de gen.

Niciuna dintre femei nu a reclamat abuzurile și la poliție, care însă a deschis imediat o anchetă preliminară. În luna martie 2018, procuratura din Stockholm a anunţat că o parte dintre acuzaţiile de viol şi abuz sexual nu mai pot fi cercetate, pentru că nu există probe concludente sau faptele s-au prescris. Însă ancheta a continuat privind alte câteva acuzații.

De asemenea, Katarina Frostenson a renunțat la funcția de membru al academiei în luna ianuarie, după ce o anchetă a stabilit că a făcut publice numele mai multor laureați ai premiului Nobel pentru literatură înaintea anunțurilor oficiale.

Între timp, Academia Suedeză şi-a modificat statutul şi a promis mai multă transparenţă în modul de funcţionare.

Sezonul Premiilor Nobel 2019

Sezonul Nobel a debutat luni, cu premiul pentru medicină, acordat cercetătorilor Gregg L. Semenza, Peter J. Ratcliffe și William G. Kaelin Jr., pentru descoperirile lor privind "modul în care celulele percep și se adaptează diferențelor de nivel al oxigenului din mediu".

Marți, premiul Nobel pentru fizică le-a fost acordat cercetătorilor James Peebles, pentru formulări teoretice privind cosmologia fizică, și Michel Mayor și Didier Queloz, pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează o stea de tipul Soarelui.

John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham și Akira Yoshino au primit, miercuri, premiul Nobel pentru chimie pe 2019, pentru că au dezvoltat bateriile litiu-ion.

Vineri va fi anunțat laureatul premiului Nobel pentru pace, iar, pe 14 octombrie, cel al distincției pentru economie.

Anul acesta, fiecare premiu Nobel vine cu un cec în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (830.000 de euro).

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincțiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901 și au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

(sursa: Agerpres, Mediafax)

Editare web: Cristina Toader/Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri