Sari la conținut

Biziday | Criză de muncitori calificaţi în construcţii

Debușeu pentru cei aproape un milion de români care nu au nicio calificare, domeniul construcțiilor suferă la fel de mult ca toate celelalte de lipsa unor meseriași calificați.

Cei mai buni fie preferă să lucreze pe cont propriu, fie au plecat deja din țară spre zări în care câștigă peste 1.500 de euro pe lună. În România, salariile sunt cel mai des apropiate de minimul pe economie.

Ilie Beudean are 46 de ani şi a ajuns pe șantier după ce s-a închis uzina în care lucra. A mers în construcții și a luat-o cam de la început.

„În uzină făceam piese pentru turnare, din oţel. Când am venit prima dată pe şantier am lucrat lăcătuş-sudor, după care am intrat dulgher, am învăţat şi dulgheria, după dulgherie, montator sistem rigips, finisări interioare, faianţă, gresie”, spune el. Dar asta nu l-a ajutat foarte mult. Cel puțin, nu la salariu.

„Calificare nu am avut în domeniu, abia acum am început să facem toate calificările astea pe care trebuie să le ai când te duci undeva să lucrezi”, mai spune Ilie Beudean.

Deși adesea oamenii consideră că instalator poate fi oricine, ochiul șefului de echipă sesizează imediat diferența între un calificat și altul care spune că știe să facă de toate.

„Se vede o diferenţă foarte mare între muncitorii calificaţi şi cei necalificaţi, ştiu să urmărească lucrările, lucrează cu materialele mult mai bine, ştiu să le folosească să nu avem un consum foarte mare de materiale şi sunt foarte atenţi la calitatea lucrării”, spune Gabriel Bratu, inginer.

Firmele românești de construcții mai au azi doar 370.000 de oameni. Dintre aceştia, aproximativ un sfert sunt necalificaţi. În realitate, numărul lor poate ajunge lejer la 500.000, dacă sunt luaţi în considerare şi cei care lucrează la negru.

„Până acum două luni nu am avut niciun muncitor care să fie competent să monteze sisteme de tâmplărie termoizolantă”, spune şi Ciprian Nanu, organizator de cursuri calificare.

Criza imobiliară care a lovit Europa acum șapte ani a mai întors în țară o parte a celor plecați să lucreze în construcții. Dar cei mai buni au rămas acolo. Mai ales că, de trei ani, în România construcțiile au stagnat.

Anul acesta au crescut cu 15,4%, mai ales pe comenzile de reparații. În marile orașe au demarat și proiecte noi și, pentru prima dată, pare că și statul reia ușor-ușor șantierele de infrastructură.

Dar cele mai multe firme românești de construcții primesc acum comenzi mai ales de izolare a blocurilor, căci, la acest capitol, România stă încă foarte prost.

Până în 2020 va fi nevoie de peste 50.000 de muncitori calificaţi doar pentru montarea sistemelor de termoizolaţie. Cursurile de calificare în izolarea termică a clădirilor durează două luni, iar la final muncitorii primesc cu până la câteva sute de lei în plus la salariu.

Pe şantierul unde Gabriel Bratu lucrează ca inginer sunt 12 muncitori calificaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 55 de ani. Printre ei se află și Ilie Beudean din Călărași, care abia la salariu a înțeles importanța calificării. Face zilnic naveta, cu transport de la firmă. Oamenii ca el sunt atât de puțini, iar traiul în București atât de scump, încât soluțiile pentru asigurarea forței de muncă sunt chiar dificile, în ciuda faptului că aproape un milion de români așteaptă să le bată cineva în poartă și să-i întrebe dacă nu vor ceva de lucru.