Sari la conținut

Meleşcanu: NATO să identifice ce din „războiul hibrid” din Ucraina este sub incidenţa Articolului 5

„Tipul de război hibrid care acum loc în Ucraina nu trece această linie roşie. Nu am avut un atac, am avut diverse acţiuni, forţele care luptă nu au uniforme, nu se consideră că depind de un stat sau de altul. Este important, printre altele, la summit-ul care va avea loc în Marea Britanie să se discute şi acest lucru, pentru că eu cred, totuşi, că putem stabili nişte elemente care să facă şi din războiul hibrid, de fapt, o componentă care să cadă sub incidenţa articolului 5 din Tratatul e la Washington”, a spus Teodor Meleșcanu, la Adevărul Live.

Șeful SIE a spus că, în limbaj de specialitate, acest tip de război a fost numit război hibrid, pentru că el nu se desfăşoară prin acţiuni militare clasice: bombardamente de aviaţie şi artilerie, în care vin tancurile şi infanteria şi ocupă un teren.

„E mai degrabă un conflict în care sunt foarte active forţele speciale, în care mijloacele de informare media joacă un rol foarte important, în care se exploatează vulnerabilităţile economice sau capetele de pod economice care au create în aceste ţări, în care se folosesc destul de serios toate valenţele serviciilor speciale din toate ţările, fără a se trece de această linie roşie, adică aplicarea articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, care prevede că orice atac asupra unui stat este considerat un atac asupra tuturor statelor membre ale NATO”, a arătat directorul SIE, potrivit Mediafax.

Întrebat dacă România ar fi putut un rol mai activ în criza din Ucraina, Teodor Meleşcanu a răspuns: „Din punct de vedere filozofic, răspunsul meu că întotdeauna se poate face şi mai mult”.

Potrivit acestuia, din punctul de vedere al unei analize obiective a ceea ce s-a întâmplat, România a fost una dintre puţinele ţări, chiar din cadrul UE sau NATO, care a avut „o poziţie principială extrem de corectă, şi-a exprimat-o, şi-a asumat-o şi a promovat-o” în organismele internaţionale din care face parte.

Directorul SIE a subliniat că, pentru a media, în primul rând trebuie să existe o dorinţă a părţilor.

Chestionat dacă România este sau poate deveni o ţintă pentru Rusia, în contextul conflictului din zonă, el a răspuns negativ.

„Nu cred că există o problemă reală, un pericol real la adresa securităţii noastre. (...) România nu este în situaţia de a fi singură. La ora actuală, nu se mai poate vorbi de pericole de securitate la adresa României, singură. Putem vorbi de pericole de securitate la adresa comunităţii euro-atlantice”, a subliniat el.

Întrebat dacă România ar trebui să îşi asume rolul de punte între Federaţia Rusă şi Occident, directorul SIE şi-a declarat rezerva faţă de o astfel de variantă.

Rusia şi comunitatea euro-atlantică nu sunt atât de îndepărtate, una de cealaltă, pe cât suntem uneori tentaţi să o credem. (...) Eu nu pot accepta ideea că între comunitatea euro-atlantică şi Rusia există o prăpastie peste care noi ar trebui să contruim un pod. Nici nu cred în ideea că România ar trebui să fie o punte, pentru că asta ar însemna, pe undeva, ca noi să ne situăm în afara comunităţii euro-atlantice, (...) să rămânem, aşa, crăcănaţi, între este şi vest, şi noi să fim pod”, a explicat directorul SIE.