Sari la conținut
News Alert

Mugur Isărescu, şef şi peste Guvern

Nicio altă instituţie din România nu se va putea amesteca în activitatea noii autorităţi. Deciziile noii instituţii prezidate de Mugur Isărescu vor fi în schimb obligatorii pentru Guvern.

Noua autoritate, numită Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, va avea un consiliu general format din nouă membri: cinci de la Banca Naţională, doi de la Autoritatea de Supraveghere Financiară şi doi de la Guvern. Preşedinte va fi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.

Acest consiliu va fi un fel de consiliu al înţelepţilor dacă nu sunt pretenţios - aici se vor emite opinii, analize, vor fi atenţionate supravegherile de la BNR şi de la ASF”, a declarat Adrian Vasilescu, consilier de strategie al guvernatorului BNR. Scopul Comitetului este identificarea eventualelor riscuri care ar putea duce la o criză financiară, potrivit unui proiect de act normativ recent aprobat de Guvern.

Se pare ca acest comitet preia conducerea şi nu numai că poate împiedica, dar poate să impună decizii Guvernului, în numele stabilităţii macroprudenţiale”, a spus Florin Cîţu, analist economic. 

Comitetul este independent: nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea niciunei autorităţi, instituţii sau organism public ori privat. Pe de altă parte, recomandările făcute de Comitet, adresate BNR, ASF şi Guvern, sunt obligatorii, inclusiv prin emiterea de reglementări.

Această prevedere îi îngrijorează pe unii economişti, care se tem că atribuţiile Comitetului, condus de guvernatorul BNR, ar putea depăşi domeniul stabilităţii financiare. „Nu poate să fie controlat de Parlament, nu poate să fie controlat de nimeni, sunt nişte tehnocraţi care decid ceva, iar recomandările lor se pare că sunt obligaţii pentru ceilalţi”, a mai spus Florin Cîţu, analist economic.

Reprezentanţii BNR au altă opinie. „Va fi un consiliu care să analizeze sistemul bancar şi sistemul de asigurări, astfel încât să fie o analiză de ansamblu şi un sistem de recomandări pentru factorii de decizie”, a explicat Adrian Vasilescu.

Potrivit recomandărilor UE, statele membre trebuie să aibă astfel de instituţii cu atribuţii în domeniul gestionării riscurilor. În România, responsabilitatea menţinerii stabilităţii sistemului financiar nu este reglementată în mod explicit, aşa că în 2013 a apărut o primă ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea unei structuri dedicate. Prima ordonanţă nu a mai devenit lege, iar în toamna lui 2014 a apărut un alt proiect pentru înfiinţarea acestui Comitet. „Oricum salvarea nu vine din aşa ceva”, a spus profesorul de economie Cristian Păun.