Sari la conținut

România va avea de anul viitor taxă pentru depozitarea deșeurilor la groapă. Efectul ar putea fi munți de gunoaie

  

De anul viitor, taxa pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi va creşte brusc de la 0 lei la 80 de lei pe tonă. Până la finele lui 2016, taxa se va dubla, deşi planul iniţial era ca ea să crească treptat pentru a nu crea un şoc.

La cererea Comisiei Europene, România şi-a impus să introducă o taxă de 50 de lei în 2014, care urma să urce gradual la 80 de lei, în 2015, şi 120 de lei, în 2016. Practic, în final, povara a fost comprimată pe o perioadă foarte scurtă. În loc să se ajungă la o taxă de 120 de lei după trei ani, se va ajunge la una de 160 de lei într-unul singur.

Impactul imediat va fi, din păcate, o evadare din sistem a unor operatori care vor încerca să găsească soluţii mai puţin legale de a scăpa de deşeuri fără a le mai aduce pe groapa unde trebuie să plătească aceste taxe. Asta ridică pericolul apariţiei unor deşeuri în cantităţi mai mari abandonate în natură”, a spus Raul Pop, director de programe la Asociaţia Ecoteca.

România riscă să îşi înmulţească gunoaiele abandonate în păduri şi pe malul râurilor tocmai fiindcă o măsură ecologică e prost aplicată. Şi e ultima ţară din Uniunea Europeană care îşi permite aşa ceva. Taxa trebuia să crească gradual, astfel încât operatorii să fie stimulaţi să nu mai arunce gunoiul la groapă, ci să îl recicleze.

În România, nici 5 % din gunoiul municipal nu e reciclat - e cea mai slabă rată din Uniunea Europeană. Chiar și vecinii bulgari reciclează deşeurile într-o pondere de cinci ori mai mare.

Doar că, şi cu taxa la groapă, operatorii de bună credinţă ar putea avea probleme serioase în încercarea de a recicla deşeurile.

"Orice taxare suplimentară se răsfrânge asupra cetăţeanului. Ar fi trebuit să se dezvolte infrastructuri de reciclare selectivă pentru ca deşeurile să nu mai fie depozitate la groapă. Or, aceste infrastructuri, deocamdată, sunt grav insuficiente", mai spune Raul Pop.

Se estimează că România pierde anual două miliarde de euro în resurse aruncate la groapa de gunoi. Din reciclare s-ar putea produce 1,5% din PIB-ul ţării, 200.000 de locuri de muncă şi o paletă foarte largă de materii prime pe care însă România le pierde.

În lipsa unei strategii coerente, a unei taxări sustenabile, dar, mai ales, a voinţei politice, populaţia riscă să se confrunte cu şi mai multe probleme ecologice şi, bineînţeles, cu un cost mai mare pentru depozitarea gunoiului. Operatorii de salubritate îşi vor acoperi noua cheltuială renegociind contractele cu primăriile, astfel că urcarea abruptă a taxei de groapă se va simţi direct în buzunarul populaţiei.