Sari la conținut

Afacerea „patinoarul artificial cu plăci”: același constructor și 4,5 milioane de lei dați pe patru construcții inutile

Suceava, Iaşi, Focşani şi Călăraşi. Patru oraşe unite în anul 2009 sub semnul unei investiţii controversate. Sub conducerea Sorinei Plăcintă, Ministerul Tineretului şi Sportului începuse un proiect de aproximativ 4,5 milioane de lei pentru construirea unor patinoare artificiale.

Studiul de o pagină, făcut de consilierii ministrului, nu a arătat în niciun fel necesitatea investiţiei, spun inspectorii Curţii de Conturi. Dintre cele patru patinoare, unul singur a văzut strălucirea lamelor de la patine, cel din Călăraşi, chiar dacă a fost doar pentru două luni, în şapte ani.

Marius Dumitrescu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Călăraşi: „Patinoarul nu a fost prevăzut şi cu personal care să-l întreţină şi să-l deservească.”

Patinoarul inutil a reuşit să golească bugetul Direcţiei pentru Sport.

Marius Dumitrescu: „Această suprafaţă artificială din plastic: 500.000 de RON. Apoi, mai avem aici o suprafaţă zincată - aproximativ 50.000 de RON.”

„Nu cred că trebuie să stăm prea mult pe gânduri ca să ne dăm seama că nu e o investiţie rentabilă, categoric nu”, consideră un localnic.

Este o suprafaţă foarte mică, te împiedici unul de altul, patinele erau de nedorit”, adaugă o tânără din localitate.

Alt oraş, aceeaşi situaţie. La Suceava, investiţia Ministerului Tineterului şi Sportului stă ascunsă printre buruieni. Le-ar fi fost extrem de utilă tinerilor din echipa de hochei de la Suceava pentru că doar iarna se pot antrena pe patinoarul din centrul oraşului.

Chiar şi aşa, ei reuşesc să facă performanţă, dovadă că trei dintre ei au fost convocaţi la lotul naţional de hochei.

Orice antrenament sau joc desfăşurat aici reprezintă un potenţial pericol şi asta pentru că plăcile s-au distanţat unele faţă de altele şi există diferenţe foarte mari de nivel”, relatează Andreea Negoiţă, reporter Digi24.

Vasile Băiţan, director CSM Suceava: „Aia este o hotărâre a Ministerului de la respectiva dată, noi fiind terţiari nu aveam cum să hotărâm, condiţiile tehnice au fost acceptate de minister nu de noi.”

La Focşani, patinoarul artificial cu plăci de plastic a dispărut la fel de repede cum a apărut. Foştii administratori nu i-au înţeles niciodată utilitatea, iar acum se bucură că au scăpat de el. A fost dezmembrat şi trimis la Bucureşti, la Minister.

- Era pe acolo, nu mai e nimic, ce să mai fie? Deci făcut şi neutilizat... făcut şi neutilizat şi luat.

Clubul Sportiv Unirea a avut patinoarul în administrare, deşi nu are secţie de patinaj. Mai mult, conducerea nici nu ştia ce preia la momentul respectiv.

Petre Vîlcu, preşedinte Club Sportiv Unirea: „Atunci nu se ştia ce preţuri au aceste patinoare. Pentru că nu ştia nimeni despre ele. Abia apăruse. Nici nu ştiam că e patinoar din plăci.”

Al patrulea patinoar verificat de inspectorii Curţii de Conturi a fost construit în Iaşi.

La scurt timp de la inaugurare s-a pus lacătul şi la patinoarul din Iaşi. Și după ce ani de zile a stat nefolosit autorităţile au primit aprobare să-l mute la 85 de kilometri de oraş, într-o tabără pentru copii”, relatează Ligia Pricopi, reporter Digi24.

Dan Stătescu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Iaşi: „Au început să vină şobolani de pe malul Bahluiului, foarte mult praf. Acum lustruiai, după două ore nu mai puteai să-l foloseşti.”

Cele patru contracte pentru construcţia patinoarelor artificiale au ajuns la aceeaşi firmă: MBS Group, controlată de Gabriel Szilagy, fost consilier local în Turda.

Potrivit inspectorilor Curţii de Conturi, lucrările au fost supraevaluate chiar şi cu 50%. În plus, deşi a fost vorba de patinoare identice, dotările au fost cumpărate la preţuri diferite.

Reporter Digi24: Aţi apărut într-un raport, firma pe care o conduceţi, într-un raport al Curţii de Conturi legat de problema patinoarelor. Cum comentaţi?

Gabriel Szilagy: Nu comentez în niciun fel. Mulţumesc pentru telefon, nu doresc să fac niciun fel de comentariu.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului, Sorina Plăcintă, nu a putut fi contactată pentru a da lămuriri despre proiectul derulat în mandatul său.