Sari la conținut

Alegeri 2009. CSM îi răspunde procurorului general

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îi transmite procurorului general Augustin Lazăr că nu este de competenţa CSM să stabilească dacă pot fi trimise sau nu Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 documentele solicitate de comisie şi pe care Ministerul Public a refuzat să le transmită. De asemenea, CSM a stabilit că în acest caz nu se impune să sesizeze Curtea Constituţională, transmite News.ro.

Purtătorul de cuvânt al CSM, Ştefan Lucaciu, a declarat, luni, pentru News.ro, că solicitarea procurorului general nu este de competenţa instituţiei.  De asemenea, CSM îi transmite procurorului general Augustin Lazăr că nu s-a constatat existenţa unui conflict instituţional între Parlament si Parchet, astfel că nu se impune sesizarea CCR.

În urmă cu o săptămână, procurorul general Augustin Lazăr a transmis o sesizare preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, solicitând ca CSM să spună dacă poate fi trimis Comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, în copie, dosarul în care s-a dispus o soluţie de clasare care vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. De asemenea, procurorul general a cerut CSM să analizeze posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale privind un posibil conflict juridic între Parlament şi autoritatea judecătorească.

“Demersul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este întemeiat pe dispoziţiile art. 133 alin. 1 din Constituţia României, potrivit cărora Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. (...) este solicitat punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la faptul dacă poate fi trimis Comisiei Parlamentare, în copie, un dosar în care s-a dispus o soluţie de clasare ce vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale”, spunea Parchetul instanţei supreme.

Context

Vineri, Comisia de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 a înaintat CSM o scrisoare prin care solicită respingerea cererilor formulate de Ministerul Public, pe tema documentelor solicitate de comisie şi pe care procurorul şef Augustin Lazăr a refuzat să le transmită, printre care sesizarea Curţii Constituţionale şi oferirea de clarificări din partea CSM.

"Domnul Procuror General Augustin Lazăr a refuzat solicitarea comisiei şi a emis două postări pe Facebook şi un comunicat al PICCJ din care am aflat că a solicitat CSM: a) să-şi  exercite rolul de garant al independenţei justiţiei; b) să sesizeze CCR cu un conflict juridic de natură constituţională între autoritatea legiuitoare şi autoritatea judecătorească; c) să îi fie clarificat „dacă poate fi trimis comisiei parlamentare, în copie, un dosar în care s-a dispus o soluţie de clasare ce vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale”, se preciza într-un comunicat al Comisiei.

Preşedintele forului, Oana Florea, afirmă că această comisie "nu a încălcat independenţa procurorilor" prin solicitarea de documente şi spune că "nu există un conflict juridic de natură constituţională, în sensul celor arătate de domnul procuror general, deoarece comisia parlamentară a acţionat în limitele prerogativelor constituţionale, nu şi-a arogat drepturi şi competenţe ale autorităţii judecătoreşti şi nu a creat niciun fel de conflict juridic prin solicitarea sa".

"CSM nu are în atribuţii interpretarea normelor legale, acestea fiind atribuţia Parlamentului, conform art.69 alin.(1) din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative", se mai arăta în comunicat.

În 27 iunie, Parchetul instanţei supreme a anunţat că a clasat dosarul “Alegerile din 2009”. "Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus clasarea cauzei întrucât - din coroborarea probelor administrate -  s-a stabilit că nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că s-ar fi încercat/iniţiat de către persoanele nominalizate acte/acţiuni ce ar intersecta sfera ilicitului penal, respectiv ce ar contura textul incriminator al infracţiunii de abuz în serviciu şi al infracţiunii de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale”, anunţa Parchetul General.

Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 a solicitat în 11 iulie Parchetului instanţei supreme dosarul deschis şi clasat, în urma afirmaţiilor lui Dan Andronic.

Trei zile mai târziu, Parchetul instanţei supreme a anunţat Comisia parlamentară de anchetă că nu poate da curs solicitării acesteia de a-i fi transmis în copie dosarul referitor la scrutin, invocând prevederi constituţionale, decizii ale CCR, dar şi faptul că activitatea unei comisii de anchetă parlamentară şi o anchetă judiciară nu pot interfera. Parchetul a invocat şi decizii ale Curţii Constituţionale, conform cărora "în lipsa unor raporturi de drept constituţional, documentele deţinute de alte autorităţi publice decât Guvernul şi organele administraţiei publice - chiar şi în situaţia în care acestea sunt considerate mijloace de proba necesare activităţii Comisiei parlamentare - nu pot fi transmise acesteia".

În 24 aprilie, procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au început urmărirea penală in rem, în dosarul privind alegerile prezidenţiale din 2009, pentru infracţiunile de abuz în serviciu prevăzut de articolul 297 alineatul 1, cu aplicarea articolului 5 din Codul penal (respectiv articolul 248 raportat la articolul 248 indice 1 din vechiul Cod penal) şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, fapta prevăzută de articolul 391 alineatele 3 şi 4 din Codul penal, cu aplicarea articolului 5 din Codul penal (fost articol 62 alineatele 3 şi 4 din Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, modificată şi republicată). În 27 iunie, dosarul a fost clasat, însă parlamentarii din Comisia de Anchetă au insistat să li se trimită o copie a acestuia.

De reţinut, în context, că preşedinta Comisiei de anchetă privind prezidenţialele, Oana Florea, a declarat, luni, că raportul final al comisiei va cuprinde şi propuneri de modificare a legii, astfel încât puterile acestor foruri să fie sporite, dând ca exemplu Franţa, unde parlamentarii, pe timpul funcţionării comisiilor, acţionează ca judecători de instrucţie şi pot face inclusiv percheziţii.

 

viewscnt