Sari la conținut

Bursa șpăgilor pentru lucrări publice

Dosarul procurorilor din Prahova, în care este investigată modalitatea de atribuire a unui contract finanţat din fonduri europene de peste 160 de milioane de euro, arată modul în care grupări cu sprijin politic îşi împărţeau banii publici.

Principali vizaţi de anchetă sunt cumnatul premierului, omul de afaceri Iulian Herţanu, dar şi deputatul Sebastian Ghiţă. Martorii audiaţi de anchetatori au explicat cum funcţiona mecanismul.

După câştigarea contractului de consultanţă au început discuţiile în mediul politic cu privire la cine urma să câştige contractele de lucrări de construcţie în cadrul proiectului, astfel încât factorii politici să beneficieze de un comision în medie de 10% din valoarea fiecărui contract de lucrări, suma care putea fi câştigată în modalitatea arătată fiind de aproximativ 12.000.000 euro”, spun procurorii DNA.

În dosar au ajuns atât oamenii de afaceri, cât şi politicienii care i-ar fi susţinut.

Şi în judeţul Constanţa ar fi funcţionat acelaşi sistem de dijmuire a banului public, susţin procurorii, care spun că pe litoral mita se număra în milioane de euro.

Fostul primar Radu Mazăre a fost pus sub acuzare de procurori pentru că ar fi cerut 7 milioane de euro de la o firmă de salubrizare, în schimbul unui contract cu primăria pe 25 de ani. Edilul ar fi primit mita în mai multe tranşe, pe parcursul a şase ani.

„În perioada 2008-2014, inculpatul Mazăre Radu Ștefan, cu ajutorul inculpatului Strutinsky Sorin Gabriel, a primit de la o societate comercială peste 7 milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orașului. În același timp între firma respectivă și instituția publică condusă de inculpatul Mazăre Radu Ștefan a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de circa 335 milioane de euro”, potrivit dosarului întocmit de DNA.

În Capitală, cazul edilului sectorului 5 a făcut istorie: Marian Vanghelie este cercetat pentru că ar fi primit bani şi bunuri în valoare de aproape 90 de milioane de euro, adică 20 la sută din valoarea contractelor publice direcţionate către o firmă.

Horia Uioreanu, fostul şef al Consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu, s--ar fi mulţumit cu 15% din valoarea finanţărilor aprobate de la bugetul judeţului, susţin procurorii DNA.

Nici edilii din zona de est a ţării n-au scăpat de dosare penale. La Iaşi, şeful Consiliului Judeţean, Cristian Adomniţei, este suspectat ca a acoperit neglijenţa subordonaţilor, care ar fi plătit din banii municipalităţii servicii care nu s-au realizat.

În ultimul raport de activitate, DNA susţine ca domeniul achiziţiilor publice este cel mai expus corupţiei, făcând obiectul celor mai multe dosare înregistrate în 2014.