Sari la conținut

Când spun rudele că l-au văzut ultima dată pe Sebastian Ghiță

Socrul lui Sebastian Ghiţă le-a declarat reprezentanţilor autorităţilor care l-au căutat acasă pe fostul deputat dispărut la sfârşitul anului trecut că ultima dată l-a văzut pe acesta în 15 decembrie 2016, potrivit informaţiilor prezentate în încheierea de şedinţă a Curţii de Apel Ploieşti, care a menţinut mandatul de arestare preventivă emis pe numele fostului parlamentar de către Tribunalul Prahova. Din acelaşi document citat de News.ro reiese că un martor a declarat la DNA că Ghiţă ar fi ştiut inclusiv numele celor care l-au denunţat în ce de-al cincilea dosar de corupţie în care este cercetat.

161213_SEBASTIAN_GHITA_ICCJ_03_INQUAM_Octav_Ganea_

Foto: Inquam/Octav Ganea

Potrivit încheierii de şedinţă a Curţii de Apel Ploieşti, care a admis definitiv propunerea DNA de emitere a unui mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă în cel de-al cincilea dosar în care acesta este cercetat pentru corupţie, socrul lui Ghiţă, care a fost găsit acasă la acesta când autorităţile l-au căutat pe fostul parlamentar, a declarat că nu l-a mai văzut pe Ghiţă din 15 decembrie anul trecut.

”La adresă, socrul inculpatului a declarat că nu l-a mai întâlnit pe inculpat din 15 decembrie 2016”, se arată în încheierea de şedinţă.

Din acelaşi document reiese că procurorii au date conform cărora Ghiţă ştia încă de anul trecut despre dosarul deschis anul acesta pe numele său, fostul deputat cunoscând, potrivit unui martor, inclusiv numele celor care l-au denunţat în acest dosar.

”În legătură cu sustragerea inculpatului de la urmărirea penală, Parchetul susţine că acesta ar fi avut cunoştinţă despre existenţa unor cercetări penale efectuate faţă de el de către organele de urmărire penală din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, aspect ce rezultă din declaraţia martorului ameninţat …, declaraţie în care a menţionat că «în prezenţa mai multor persoane de încredere a afirmat că a luat cunoştinţă despre faptul că la DNA – Serviciul teritorial Ploieşti există în lucru un dosar urmare a unor denunţuri formulate de … şi de …»”, se menţionează în documentul citat.

Conform sursei citate, DNA a început să cerceteze în anul 2016 infracţiunile din cel de-al cincilea dosar deschis pe numele lui Ghiţă şi al unora dintre apropiaţii acestuia, în contextul în care faptele, unele vechi de opt ani, sunt ”greu de investigat şi probat” şi nu din cauza lipsei de activitate a procurorilor.

”Faptul că două dintre infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpat au fost săvârşite în anul 2008 este lipsit de relevanţă, deoarece alte cinci infracţiuni au fost săvârşite sau epuizate în cursul anului 2014 şi, oricum, faptele din anul 2008 nu au început să fie urmărite în anul 2016 ca urmare a unei pasivităţi imputabile Ministerului Public, ci ca urmare a faptului că reprezintă infracţiuni greu de investigat şi de probat”, se mai arată în încheierea de şedinţă a Curţii de Apel Ploieşti.

În 3 aprilie, Curtea de Apel Ploieşti a respins definitiv contestaţia depusă de avocaţii lui Sebastian Ghiţă la decizia Tribunalului Prahova de emitere a unui nou mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele fostului deputat, în al cincilea dosar de corupţie în care acesta este urmărit penal de către procurorii DNA. În plus, judecătorii CA Ploieşti au admis contestaţia DNA şi au dispus arestarea şi pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, în condiţiile în care instanţa de fond considerase că nu există suficiente probe pentru această infracţiune şi a emis mandatul doar pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.

În cel de-al cincilea dosar deschis de DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă procurorii suspectează că fostul deputat, care până în anul 2012, când a fost ales în Parlament, a fost reprezentant al S.C. Teamnet Internaţional S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A. a pretins şi primit de la reprezentanţii celor două societăţi sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai unor instituţii şi autorităţi publice să le atribuie contracte de prestare deservicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de către Ghiţă. Este vorba, potrivit DNA, despre contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, încheiate între anii 2007 şi 2015 de către mai multe societăţi comerciale cu profil de activitate în domeniul IT şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale S.C.Teamnet International S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A.

Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în două dosare penale, cel în care mai sunt acuzaţi foşti şefi din Poliţie şi Parchet din Prahova şi un altul în care este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu.

De asemenea, Sebastian Ghiţă mai este urmărit penal şi în alte două dosare de corupţie, respectiv cel privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012 şi cel în care cumnatul fostului premier Ponta Iulian Herţanu este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni, în acesta din urmă fiind cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia Vlad Cosma.

În 10 ianuarie, un complet de la instanţa supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri fiind dat şi în urmărire internaţională, prin Interpol. Ghiţă a dispărut în 21 decembrie 2016 şi a fost iniţial dat în urmărire naţională după ce a încălat termenii controlului judiciar.