Sari la conținut

CCR: Votul în cazul lui Dan Şova este neconstituţional

 

Dan Şova: FOTO Mediafax

ACTUALIZARE 13.05. Senatul s-a întrunit în şedinţă de urgenţă după acest vot.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus că aşteaptă motivarea CCR şi publicarea în Monitorul Oficial pentru a lua o decizie privind reluarea sau nu a votului în cazul lui Dan Şova.

„Ca preşedinte al Senatului vă spun că decizia CCR va fi pusă în aplicare, dar trebuie să aşteptăm publicarea ei”, a declarat Tăriceanu.  



CCR a stabilit că votul în cazul lui Dan Şova este neconstituţional.

Hotărârea a fost luată cu majoritate de voturi.

În 23 martie, liberalii au sesizat Curtea Constituţională, în urma votului în cazul senatorului Dan Şova. Hotărârea privind votul din plen din 25 martie este publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit documentului înaintat de liberali, nu au fost întrunite condiţiile cerute de lege pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă a lui Dan Şova. 

Liberalii reclamau faptul că decizia s-a bazat pe un Regulament care era în divergenţă cu Legea Fundamentală.

Președintele CCR, Augustin Zegrean, spunea la vremea respectivă că, dacă hotărârea va fi declarată neconstituțională, votul în cazul lui Dan Șova trebuie reluat.

Ce reclamau liberalii

"Considerăm că redactarea hotărârii s-a făcut cu încălcarea considerentelor Curţii Constituţionale, atestarea rezultatului votului dat cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova, aşa cum este cuprins în dispozitivul deciziei acesteia, neputând fi făcută printr-o 'hotărâre de constatare' care lasă loc la interpretări. Senatul trebuia să-şi asume decizia prin care încuviinţează ori nu reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului în cauză", se menţiona în sesizarea PNL.

"Toate hotărârile adoptate de Camera Deputaţilor sau de Senat, în şedinţe separate, cu excepţia celor referitoare la regulamentele proprii de organizare şi funcţionare, urmează regula stabilită de dispoziţiile art.76 alin.(2) din Constituţie, respectiv se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi în fiecare Cameră", mai spunea PNL.

Un alt aspect semnalat de PNL, din punct de vedere procedural, îl constituia conţinutul hotărârii Senatului.

Liberalii considerau că, deşi nu are o denumire, această hotărâre priveşte o constatare, aşa cum reiese din redactare.

"Potrivit prevederilor regulamentare, singura materie în care atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor au adoptat hotărâri privind o constatare, a fost cea a încetării unor mandate de senator, respectiv de deputat care, evident, produce efecte juridice clare, neinterpretabile. Or, în speţă, nu înţelegem caracterul hotărârii de constatare a rezultatului unui vot (care nu a fost întrunit potrivit prevederilor legale în vigoare), practic o simplă consemnare. Teoretic, consemnarea rezultatului votului menţionat ar trebui să producă efecte. În acest sens, constatăm că hotărârea, astfel cum este redactată, e lipsită de decizia, fie ea de respingere ori admitere, privind cererea parchetului asupra căreia Senatul avea libertatea să se pronunţe", se mai arăta în sesizarea către Curtea Constituţională.

Conflicte juridice după votul în cazul Dan Şova

Conducerea Senatului a aprobat, pe 22 aprilie, hotărârea redactată de Comisia juridică a Senatului privind votul plenului în cazul Şova, ulterior fiind publicată în Monitorul Oficial.

Articolul acestei hotărâri prevede că se "constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor şi de art. 173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă" a senatorului Dan Şova.

Comisia juridică a Senatului hotărâse, cu 6 voturi "pentru" şi 5 voturi "împotrivă", să trimită la Biroul Permanent un proiect de hotărâre prin care se constată că, în urma votului din 25 martie, în cazul Şova, nu s-au întrunit condiţiile pentru încuviinţarea arestării sale preventive.

În aceeaşi speţă, Curtea Constituţională a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatul votului.

În 17 aprilie, judecătorii constituţionali au făcut publică motivarea acestei decizii, iar în 22 aprilie aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial.

În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni "pentru", 67 "împotrivă", iar cinci voturi au fost anulate.

Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului "cu votul secret al majorităşii membrilor săi", deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului "se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră". Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, iar, în urma deliberărilor, judecătorii constituţionali au admis doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.

Citiți și: CCR: Senatul are obligația să redacteze și să publice în M.O. hotărârea care atestă votul în cazul lui Dan Șova
DNA, avertisment pentru Tăriceanu: riscă să comită infracțiunea de obstrucționare a justiției. Răspunsul președintelui Senatului
Călin Popescu Tăriceanu: Nu avem cum să mai dăm un vot în cazul Șova

DNA l-a pus pe Dan Şova sub urmărire penală pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu. Procurorii spun că în perioada 2007-2008 firma de avocatură „Şova şi Asociaţii” a încheiat trei contracte de asistenţă juridică în urma cărora complexurile Turceni şi Rovinari au fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.