DOSARE. Cine e medicul Șerban Brădișteanu

Data publicării:
bradisteanu 20resize-37241

Dosarul în care Șerban Șerban Brădișteanu, medic șef secție la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București, a fost deferit justiției de procurorii DNA astăzi, pentru „favorizarea infractorului”, în cazul fostului premier Adrian Năstase, este al treilea dosar de notorietate în care este parte.

Fost senator PSD (2000 – 2004), Șerban Brădișteanu este un renumit chirurg, care a realizat primul transplant de inimă din România, în 1999. A tratat, printre alții, multe persoane publice: Nicolae Văcăroiu, Constantin Nicolescu, Cornel Dinu și Cristian Borcea.

Într-unul dintre dosarele care sunt pe rolul instanței de câțiva ani, celebrul chirurg a fost acuzat de DNA că ar fi primit mită în valoare de 500.000 de dolari și 3,5 milioane de euro, în conturile unei firme offshore deținută în Insulele Virgine Britanice, în schimbul achizitionării de aparatură medicală supraevaluată și inutilă.

Un al doilea proces a fost inițiat de Agenția Națională de Integritate (ANI), care a constatat existența unei diferențe vădite și nejustificate între averea dobândită și veniturile realizate legal și a cerut instanței confiscarea sumei de aproximativ patru milioane de euro, bani obtinuți de Șerban Brădisteanu, în perioada 2000-2004, atunci când era senator PSD în Parlamentul României.

Dosarul „Aparatură medicală pentru penitenciare”

În martie 2007, procurorii DNA îl trimiteau în judecată pe Șerban Brădișteanu pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi luare de mită în formă continuată.

„Din probele administrate de procurori a rezultat că, în perioada 2001-2002, în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare în cadrul unei licitaţii organizate de Ministerul Justiţiei, inculpatul a decis atribuirea contractelor de achiziţionare, din bani publici, a unor echipamente medicale pentru dotarea spitalelor din sistemul penitenciar şi a spitalului „Profesor dr.Constantin Angelescu”, cu încălcarea flagrantă a normelor legale în materie. Viciind întreaga procedură de licitaţie, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru a favorizat firmele CC MED AG-Elveţia şi BIOMEDICA GmbH-Austria prin atribuirea discreţionară a contractelor de furnizare de produse, cauzând un prejudiciu real în dauna Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) în valoare de 9.169.606 euro”, se arăta în comunicatul DNA de la acea vreme.

„În schimbul favorizării la licitaţie a firmelor sus menţionate, prin folosirea abuzivă a poziţiei pe care o ocupa, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru a primit, în conturile firmei sale off-shore „Arnell Development Ltd” (din Insulele Virgine Britanice), deschise la Union Bank of Switzerland din Zürich, sumele de 500.000 USD şi 3.594.333 euro, reprezentând mită pentru activitatea desfăşurată în cadrul comisiei de evaluare a licitaţiei”, susțineau procurorii anticorupție.

În iunie 2006, procurorii DNA instituiseră sechestrului asupra tuturor bunurilor imobile aflate în proprietatea lui Șerban Brădişteanu, respectiv un teren și o vilă din Izvorani, județul Ilfov, o garsonieră din București, de pe Calea Victoriei, și un teren și clădirea aferentă, dintr-o zonă de lux a Capitalei, cu o valoare estimată la 1,1 milioane de euro.

După numeroase termene și rejudecări, dosarul se află pe rolul Tribunalului București și are termen în 14 decembrie.

ANI a cerut confiscarea averii nejustificată legal

Într-un alt dosar în care este parte, Agenția Națională de Integritate (ANI) a dispus, la data de 15 septembrie 2008, sesizarea Curții de Apel București în vederea confiscării sumelor de aproape 3,6 milioane de euro și 500.000 de dolari, pe care Șerban Bărdișteanu le-a obţinut în mod nejustificat în perioada 2000 – 2004, perioadă în care acesta a deţinut funcţia de senator în Parlamentul României.

„De asemenea, ANI a mai constatat şi existenţa conflictului de interese în cee ce priveşte achiziţionarea unor echipamente medicale, procedură în cadrul căreia, domnul Bradişteanu Şerban Alexandru a deţinut calitatea de Preşedinte al Comisiei de Licitaţie”, arăta comunicatul ANI de la acea vreme.

În 16 iunie 2009, Curtea de Apel Bucuresti (CAB) a decis suspendarea procesului și trimiterea lui la Curtea Constituțională, pentru a se pronunta cu privire la o excepție invocată de avocatul lui Brădișteanu, cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi ale Legii ANI. CCR a admis că textele din legea ANI sunt neconstituționale, astfel că legea a fost atunci modificată în Parlament.

În iunie 2010, Curtea de Apel a reluat judecarea procesului în care ANI a cerut instanței confiscarea sumei de aproximativ patru milioane de euro din averea medicului Șerban Brădisteanu și a trimis

În septembrie 2010, instanța scoate cauza de pe rol şi o trimite spre soluționare la Comisia de Verificare a Averilor de pe lângă CAB.

În martie 2011, Comisia de Verificare a Averilor de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti a admis excepția de prescripție în cazul acestui dosar, decizie pe care ANI a atacat-o în februarie 2012.

Următorul termen în acest dosar a fost stabilit pentru 15 ianuarie 2013.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri