Sari la conținut

Sume colosale vehiculate în dosarul Murfatlar. 10 persoane au fost reținute

10 persoane, printre care și omul de afaceri George Ivănescu, unul dintre acţionarii firmei Murfatlar, au fost reținute pentru 24 de ore într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 600 de milioane de lei.

161017_george_ivanescu_05_INQUAM_Octav_Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Printre persoanele reținute se află și trei funcționari publici – Cristian Lascu, la data faptelor director în Ministerul de Finanțelor, Irina Tănase, la data faptelor șef al Direcției de Autorizări din cadrul Autorității Naționale a Vămilor, și Ioana Toma, la data faptelor director general al Direcției generale juridice a ANAF. Ei sunt acuzați de abuz în serviciu.

„Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos”, arată procurorii DNA.

Prejudiciul de aproape 600 de milioane de lei a fost produs prin neplata taxelor la stat, cu ajutorul celor trei funcționari publici.

Companiile vizate în acest dosar s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive care au avut ca scop mărirea cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibilă.

În temeiul deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare, societățile menționate au susținut ulterior că au de încasat bani de la bugetul de stat, astfel că împotriva lor să nu fie luate măsurile prevăzute de lege care să le oblige să plătească obligațiile fiscale restante, arată procurorii.

Astfel, trei companii au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinși furnizori în scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă, astfel încât, printr-o eventuală compensare ori rambursare, această sumă să poată acoperi celelalte obligații fiscale pe care societățile le înregistrează din activitatea de producție a băuturilor alcoolice.

De exemplu, în perioada septembrie 2012-iunie 2014, una dintre companii a înregistrat de la furnizorii săi facturi de avans în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro, plus TVA de aproximativ 86 milioane de euro, potrivit procurorilor.

Suma din facturile în avans este comparabilă cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internațional în perioada 2012 – 2015 sau cu împrumutul contractat de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în 2011, se arată în comunicatul DNA.

La fel, o altă companie vizată în această anchetă a înregistrat facturi de la furnizori artificiali în valoare totală de aproximativ 370 milioane de euro, din care aproximativ 65 milioane de euro TVA.

Scopul pentru care și această societate a înregistrat facturile de avans în contabilitate a fost, ca și în cazul anterior, pe de o parte, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată și de la plata altor obligații fiscale restante, în special accize, iar, pe de altă parte, obținerea unor sume de bani de la bugetul general consolidat.

Trei societăți comerciale vizate de dosar au solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și au susținut că, împotriva unei societăți aflate în insolvență, nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligațiile fiscale restante.

Comunicatul DNA: 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 17 și 18 octombrie 2016, a următorilor inculpați:

BUCURA CĂTĂLIN, IVĂNESCU GEORGE, ZLOTEA GHEORGHE, CÎRCIUMARU CONSTANTIN, toți asociați la societățile comerciale de producere și comercializare a băuturilor alcoolice implicate în activitatea infracțională, care și-au împărțit funcțiile de management, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată, ca autori și/sau complici,

POPESCU GHEORGHE COSMIN, administratorul special al uneia dintre societățile comerciale implicate, după intrarea acesteia în insolvență,în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată,

VASILESCU CĂTĂLIN FLORIAN, administrator a două societăți comerciale, în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată,

SĂVOIU SORIN VASILE, director general al unei societăți cu activitate de cultivare a strugurilor, în prezent lichidată, în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată,

LASCU CRISTIAN GEORGE, la data faptelor director al Direcției de politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, TĂNASE IRINA, la data faptelor șef al Direcției de Autorizări din cadrul Autorității Naționale a Vămilor (ANV), TOMA IOANA, la data faptelor director general al Direcției generale juridice din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ultimii trei menționați fiind funcționari publici în sarcina cărora s-au reținut infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2010-2014, patru societăți cu activitate de producere și comercializare a băuturilor alcoolice, deținute sau controlate de Ivănescu George, Bucura Cătălin, Zlotea Gheorghe și de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos.

Cauzele producerii acestui prejudiciu, identificate în cauză, sunt:

- autorizarea, cu încălcarea dispozițiilor legale, a trei antrepozite fiscale de producție alcool și băuturi alcoolice deținute de societăți;

- sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor și a altor obligații fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive, care au mărit taxa deductibilă;

- îngăduința funcționarilor publici care nu au îndeplinit actele la care erau obligați și nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru a opri activitatea antrepozitelor, deși societățile au înregistrat lună de lună obligații fiscale restante, iar cuantumul acestora a crescut constant.

Astfel, în cazul a trei antrepozite fiscale de producție, Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a încălcat legea în procedura de autorizare, prin adoptarea unor soluții de admitere a cererilor în alte condiții decât cele legale.

După autorizarea societăților ca antrepozite fiscale, funcționarii publici cu atribuții de serviciu în materie nu au îndeplinit actele la care erau obligați în virtutea acestora și astfel, timp de doi ani, autorizațiile nu au fost suspendate, deși lună de lună societățile comerciale în cauză au acumulat obligații fiscale restante, inclusiv accize și TVA.

Societățile comerciale vizate în prezenta cauză s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive care au avut ca scop mărirea cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibilă.

În temeiul deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare, societățile menționate au susținut ulterior că au de încasat bani de la bugetul de stat, astfel că împotriva lor să nu fie luate măsurile prevăzute de lege care să le oblige să plătească obligațiile fiscale restante.

Trei dintre societățile comerciale vizate de anchetă au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinși furnizori în scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă, astfel încât, printr-o eventuală compensare ori rambursare, această sumă să poată acoperi celelalte obligații fiscale pe care societățile le înregistrează din activitatea de producție a băuturilor alcoolice.

De exemplu, în perioada septembrie 2012-iunie 2014, una dintre societățile cu activitate de producere și comercializare băuturi alcoolice a înregistrat de la furnizorii săi facturi de avans în valoare de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro), plus TVA de 388.959.854 lei (aproximativ 86 milioane de euro).

Menționăm că suma de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro - totalul care rezultă din facturile emise de furnizorii artificiali ai societății respective) este atât de mare, încât ar putea fi comparată cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internațional în perioada 2012 – 2015 ori cu împrumutul contractat de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în 2011.

Deși la momentul intrării în insolvență (aprilie 2012), societatea respectivă nu înregistra, aparent, obligații restante către bugetul general consolidat, la data de 31.08.2014, conform unei adrese a finanțelor publice locale, respectiva societate figura cu obligații totale de plată la bugetul general consolidat, acumulate după deschiderea procedurii de insolvență, de 162.825.923 lei (aproximativ 36 milioane de euro).

În aceeași perioadă, o altă societate din cele vizate de anchetă a înregistrat în contabilitate facturi emise de furnizorii artificiali pentru o sumă totală de 1.702.851.601 lei (aproximativ 370 milioane de euro), din care 288.939.019 lei (aproximativ 65 milioane de euro) TVA.

Scopul pentru care și această societate a înregistrat facturile de avans în contabilitate a fost, ca și în cazul anterior, pe de o parte, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată și de la plata altor obligații fiscale restante, în special accize, iar, pe de altă parte, obținerea unor sume de bani de la bugetul general consolidat.

La momentul deschiderii procedurii insolvenței, în luna martie 2012, nici această societate nu avea în mod aparent datorii către bugetul general consolidat. Potrivit declarațiilor depuse de societate. Inspecțiile fiscale efectuate ulterior deschiderii procedurii insolvenței au arătat că societatea avea obligații fiscale provenite în principal din modul de calcul a taxei pe valoarea adăugată. La data de 07.10.2014, datoriile însumau 90.180.097 lei.

Toate cele trei societăți comerciale au solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și au susținut că, împotriva unei societăți aflate în insolvență, nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligațiile fiscale restante.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Inculpații IVĂNESCU GEORGE, BUCURA CĂTĂLIN, ZLOTEA GHEORGHE, CÎRCIUMARU CONSTANTIN, POPESCU GHEORGHE COSMIN, VASILESCU CĂTĂLIN FLORIAN, SĂVOIU SORIN VASILE, LASCU CRISTIAN GEORGE și TĂNASE IRINA urmează să fie prezentați la data de 18 octombrie 2016, la Curtea de Apel București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar inculpata TOMA IOANA cu propunere de arest la domiciliu.

În același dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de alte 40 de persoane.

În cauză, procurorii anticorupție au beneficiat de sprijinul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.