Sari la conținut

WSJ: Kovesi, cruciatul anticorupţie care agită România

Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA este un „cruciat anticorupţie care agită România”, scrie „The Wall Street Journal”, care prezintă o analiză a situaţiei din România, potrivit News.ro.

kovesi jurnalul de seara 17 01

În urmă cu nu foarte mult timp, procurorii anticorupţie din România se ocupau rareori de suspecţi de corupţie cu funcţie mai importantă decât un profesor sau un poliţist dintr-un orăşel mic, scrie publicaţia, notând că mita era, de regulă, un porc, un miel sau un curcan.

În aceste zile, Direcţia Naţională Anticorupţie anchetează circa 2.100 de cazuri de abuz în serviciu, multe dintre ele împotriva unor politicieni importanţi. Senatori, parlamentari şi miniştri au fost judecaţi, iar prejudiciul din cazurile anchetate a fost de un miliard de euro. Denunţători au început să apară zilnic la DNA.

„Lucrurile sunt complet diferite”, a declarat procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, fostă campioană de baschet, care a devenit o figură populară pentru rolul său în lupta anticorupţie.

Rezistenţa întâmpinată de Kovesi din partea Guvernului a dus la cele mai ample proteste de la căderea comunismului. Manifestaţiile împotriva corupţiei au avut loc în fiecare seară începând din 31 ianuarie, iar de săptămâna trecută li s-au opus contrademonstraţii împotriva DNA, scrie cotidianul economic.

România a aderat la UE în 2007, ceea ce a reprezentat o oportunitate de deschidere pentru fosta ţară comunistă. Milioane de tineri au început să studieze, să lucreze şi să călătorească în Europa de Vest şi s-au întors în ţară cu aşteptări mai mari din partea Guvernului, explică WSJ.

Pentru a îndeplini aceste cereri, fondurile şi monitorizarea UE au consolidat autoritatea anticorupţie. Însă aceste măsuri au intrat în conflict cu generaţie mai bătrână, care îşi aminteşte cu nostalgie de regimul totalitar, potrivit WSJ.

În centrul diferendului se află DNA şi șefa sa – Kovesi, în vârstă de 43 de ani, fiica unui procuror dintr-un oraş mic. Kovesi a crescut văzând birocraţii comunişti interferând cu investigaţiile tatălui ei. „Un şef îi putea spune unui procuror ce soluţie să ordone într-un caz”, povesteşte ea.

De când a preluat conducerea DNA, în 2013, a trimis peste 3.000 de oameni la închisoare. În orice moment, mulţi dintre procurorii ei se pot ocupa de 100 sau mai multe cazuri. Carele de televiziune parchează în faţa sediului Direcţiei pentru a-i surprinde pe politicienii care intră în clădire.

Numărul de dosare au transformat-o într-o celebritate, adorată şi urâtă în acelaşi timp.

Tinerii educaţi care au ieşit în stradă în capitală o iau în calcul pentru preşedinţie, scrie The Wall Street Journal. „Este ca un simbol pentru noi (…) aproape de persoana ideală”, spune psihologul Adriana Bălan. „Am pus-o pe un piedestal foarte înalt”, adaugă ea.

Cu toate acestea, mulţi dintre manifestanţi spun că nu mai pot vorbi despre Kovesi cu părinţii şi rudele lor de la ţară fără a se certa.

În fiecare seară, câteva sute de manifestanţi, de obicei mai în vârstă, cu studii medii, au ieşit în faţa Palatului Cotroceni pentru a-şi exprima opoziţia faţă de şefa DNA şi de susţinătorii ei. Mulţi cred că este un instrument al globaliştilor care încearcă să slăbească România şi să îi fure petrolul. Este un punct de vedere prezentat de posturile de televiziune conservatoare din ţară, scrie publicaţia.

„Această campanie anticorupţie este condusă de un personaj obscur, ocult, iar numele său este Kovesi”, spune o manifestantă de 51 de ani, Mihaela Mincu. „Interese străine o folosesc pentru a diviza şi cuceri România”, completează ea.

Partidul Social-Democrat, aflat la guvernare, spune că lupta anticorupţie a devenit prea zeloasă. Mulţi din Parlament simt că încleștarea politică pe tema corupției a eclipsat sarcina de a scoate România din sărăcie.

„Avem talk-show-uri în fiecare zi, timp de multe ore, discutând despre anticorupţie”, spune Petre Florin Manole, parlamentar PSD, citat de WSJ. „Este singurul subiect în societatea noastră acum”, adaugă el.

Pentru unii, consolidarea unei agenţii de investigaţii aminteşte de perioada comunistă. Decenii de dictatură au făcut ca românii mai în vârstă să nu mai aibă încredere în stat.

„Când trăieşti într-un stat totalitar, lucrul corect de făcut este să păcăleşti acel stat. O generaţie mai în vârstă simte acest lucru”, explică jurnalista Alexandra Olivotto.

România a scăpat de comunism când Kovesi a intrat la Drept. La început, s-a dat mai mare independenţă procurorilor, apoi mai multe fonduri şi apoi un mandat extins – o condiţie pentru aderarea la UE.

Începând din 2010, DNA a început să doboare politicieni importanţi. Publicul a început să denunţe fapte de corupţie. „A fost ca un bulgăre”, explică purtătoarea de cuvânt a DNA, Livia Săplăcan. „Exista această încredere, iar cu această încredere, oamenii au început să ne spună lucruri”, a adăugat ea.

Acum, românii consideră DNA una dintre puţinele agenţii guvernamentale în care au încredere – mai mult decât în Biserică, potrivit unui sondaj recent făcut de Inscop Research.

„Mentalitatea şi vigilenţa oamenilor s-a schimbat”, a explicat Kovesi. „Când vezi rezultate, încrederea în instituţii creşte”, a adăugat ea.