Sari la conținut

Motivul pentru care România riscă penalități de 124.000 euro/zi

România riscă să plătească, începând din acest an, o amendă de 124.000 de euro pe zi pentru faptul că autoritățile nu au reușit să închidă depozitele municipale de deșeuri neconforme, potrivit datelor cuprinse în proiectul de Ordonanță care modifică o serie de prevederi ale OUG nr. 196/2005 privind taxa pentru depozitarea deșeurilor, postat pe site-ul Ministerului Mediului.

LUXEMBOURG : Institutions Europeennes + Ville

Pentru a se ajunge la acest demers, Comisia Europeană (CE) ar trebui să sesizeze, în perioada următoare, Curtea Europeană de Justiție (CEJ), iar forul de la Bruxelles să invoce faptul că închiderea gropilor de gunoi neconforme ar fi trebuit să se întâmple încă din anul 2009.

Potrivit actului normativ, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligațiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită pentru 1,740 milioane de euro, cât și a unor penalități achitate periodic și cuprinse între 2.000 și 124.0000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014.

De-a lungul timpului, Ministerul Mediului a punctat faptul că responsabilitatea pentru închiderea depozitelor de deșeuri aparținea, în totalitate, autorităților locale, iar sancțiunile care ar fi impuse de la Bruxelles vor fi suportate de la bugetele locale.

Datele oficiale arată că, la ora actuală, un număr de 35 de județe dețin sisteme integrate pentru deșeuri, însă numai într-unul singur acesta și funcționează.

În acest context, viceprim-ministrul și ministrul Mediului, Daniel Constantin, s-a întâlnit la începutul acestei săptămâni cu comisarii europeni pentru mediu și climă.

„În ceea ce privește situația în care se află România din punctul de vedere al îndeplinirii obiectivelor de reciclare, ministrul român al Mediului a reiterat faptul că suntem preocupați de a identifica cele mai bune soluții, printre acestea aflându-se și măsura recent promovată referitoare la transformarea taxei pentru depozitarea deșeurilor într-o contribuție plătită pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare asumate de România ca stat membru UE, acesta fiind un prim pas în lista de măsuri pe care o are în vedere Ministerul Mediului. Comisarul European (pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, n.r.) s-a arătat interesat și de stadiul închiderii depozitelor de deșeuri neconforme și de acțiunile pe care autoritățile române le-au întreprins pentru a evita condamnarea României la Curtea Europeană de Justiție. Ministrul Daniel Constantin a prezentat situația actuală și faptul că, împreună cu celelalte autorități publice centrale, vor fi găsite urgent soluții pentru închiderea și ecologizarea depozitelor”, se menționează într-un comunicat de presă al ministerului de resort, transmis miercuri Agerpres.

Pe fondul situației în care Comisia Europeană va sesiza Curtea Europeană de Justiție pentru nerespectarea unor îndatoriri de către România pe domeniul deșeurilor, ministrul Mediului, Daniel Constantin, a anunțat recent că taxa de 80 de lei pe tona de deșeu depozitat la groapa de gunoi, intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2017, se va plăti diferențiat de către operatorii de salubritate și se va aplica la diferența dintre ținta de valorificare pe care aceștia și-au propus-o și ceea ce au realizat efectiv.

În timp ce OUG 31/2013 reglementa taxarea progresivă a depozitării, începând cu 50 lei/tonă din 2014, 80 de lei/tonă din 2015 și 120 lei/tonă, cu începere din 2016, Legea 384 introduce creșterea taxei la 80 de lei/tonă în 2017, respectiv la 120 de lei/tonă, abia din 2018.

În luna mai 2016, Ministerul Fondurilor Europene (MFP) anunța că a cumpărat, prin licitație deschisă, servicii de asistență tehnică pentru realizarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) și a Planului Național pentru Prevenirea Generării Deșeurilor. În acest sens, pe 25 aprilie, ministerul a atribuit un contract cu o valoarea totală de 1.547.855 de lei, fără TVA, societății Fichtner Environment SRL din București, potrivit unui anunț publicat pe SEAP, în 20 mai.

România trebuie să respecte o serie de condiționalități ex-ante față de Comisia Europeană, iar conform MFE, nouă dintre acestea au un risc crescut de neîndeplinire și vizează: achizițiile publice, transporturile, managementul deșeurilor, cercetare și inovare și dezvoltarea digitală.

În ceea ce privește PNGD, ministerul de resort subliniază că, deși ar fi nevoie în mod normal de minimum doi ani de muncă, abia în aprilie 2016 a fost semnat contractul de consultanță pentru scrierea Planului, termenul de realizare fiind la 31 decembrie 2016, în caz de nerespectare a datei limită, România riscând blocarea fondurilor europene pentru mediu, în valoare de sute de milioane de euro.

Condiționalitățile ex-ante au fost negociate de fiecare stat membru cu Comisia Europeană și reprezintă măsuri de pregătire a legislației/ instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene.

România a negociat 36 de condiționalități, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiționalităților poate duce la suspendarea integrală sau parțială a plăților aferente Programelor Operaționale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiționalități.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plastic și sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri ne-periculoase provenite din activități de construcție și demolări, 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională. De asemenea, țara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deșeuri electronice de 4 kg/locuitor și să colecteze separat bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.

România are termen până la finalul anului 2017 să închidă 101 gropi de gunoi neconforme. Termenele UE prevăzute pentru închiderea treptată a depozitelor de deșeuri neconforme sunt programate la fiecare dată de 16 iulie ale fiecărui an, până în 2017. În caz contrar, România ar putea primi sancțiuni din partea forului european.

Sancțiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român și Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente și ultimatumuri de conformare din partea forului european.