Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți, decretul prin care Bogdan Aurescu este eliberat, la cerere, din funcția de consilier prezidențial pentru politică externă. În 9 noiembrie 2023, Adunarea Generală și Consiliul de Securitate ale Organizației Națiunilor Unite l-au ales Bogdan Aurescu în calitate de Judecător al Curții Internaționale de Justiție a Organizației Națiunilor Unite, pentru un mandat care începe la data de 6 februarie 2024.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Bogdan Aurescu va depune în 6 februarie jurământul pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție, din Haga, cea mai importantă instanță a ONU, preluându-si astfel mandatul.
CIJ desenează harta politică a lumii solutionand conflicte complicate între state, așa cum s-a întâmplat și în februarie 2009, în urma cu exact 15 ani, când tot Aurescu, pe atunci Agentul (reprezentantul) României în fața CIJ a câștigat 9.700 km2 de platou continental și zonă economică exclusivă pentru România - unica extindere de drepturi suverane si jurisdictie suverană ale Românei după Marea Unire. Bogdan Aurescu este primul român care îndeplineşte această funcţie.
În sistemul ONU, poziția de judecător la Curtea Internațională de Justiție este echivalentă cu cea a secretarului general adjunct ONU.
În noiembrie 2023, Bogdan Aurescu a scos Rusia din cel mai important tribunal al ONU, o victorie foarte importantă pentru țara noastră și pentru comunitatea internațională democratică care susține supremația dreptului în relațiile internaționale. Mai exact, Aurescu a candidat pentru postul de judecător la Curtea Internațională de Justiție împotriva candidatului rus și l-a învins categoric pe acesta. Scorul a fost de 117 voturi în Adunarea Generală a ONU, față de doar 77 de voturi obținute de Rusia, iar în Consiliul de Securitate, Aurescu a obtinut 9 voturi față de doar 6 ale Rusiei.
A fost pentru prima oară din 1946, de când a fost creată Curtea Internațională de Justiție, când Rusia nu are judecător acolo, deși, ca membru permanent al Consiliului de Securitate, se considera îndreptățită să fie reprezentată în CIJ.
De la început, Aurescu a fost susținut de o coaliție de state diverse, nu a fost doar un candidat regional, chiar dacă a candidat pentru postul de judecător la CIJ din partea Europei de Est (asa este numit la ONU grupul geografic din care face parte România). Statele care l-au co-nominalizat au fost Olanda, Italia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Peru, Polonia, Portugalia, Suedia și Noua Zeelandă.
Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând – pe tot parcursul procedurilor – activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu câștigarea a 79,34% din suprafața în dispută, adică a 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit României – unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după 1918.
Bogdan Aurescu este și membru al Comisiei de la Veneția (membru supleant din 2002), cu 30 de opinii, studii, rapoarte pe care le-a autorat sau co-autorat. De asemenea, este membru al prestigioasei Comisii de Drept Internațional a ONU, fiind la al doilea mandat (primul mandat – 2017-2022; al doilea mandat – 2023-2027.
În calitate de membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU a introdus (alături de alți patru membri CDI) pe agenda curentă a Comisiei subiectul ”Sea-level rise in relation to international law” (”Creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul international”), un subiect de interes prioritar la nivel global, creșterea nivelului mărilor și oceanelor, un efect direct al schimbărilor climatice, afectând peste două treimi din statele membre ONU.
Bogdan Aurescu este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept – Universitatea din București, unde predă Drept Internațional Public, Organizații și Relații Internaționale, Jurisdicții Internaționale (a predat, de-a lungul carierei academice și Drept Diplomatic și Consular și Dreptul Internațional al Protecției Minorităților și alte discipline).
Editor : A.V.D
