Decizie fără precedent a Curții de Apel: CCR a încălcat legea și Constituția

Magistrații Curții de Apel desființează Hotărârea Curții Constituționale nr. 1/2017, prin care președintele CCR, Valer Dorneanu, și-a arogat dreptul de a cenzura opiniile separate ale membrilor plenului. Pronunțarea Curții de Apel a survenit ca urmare a acțiunii depuse în instanță de avocata Elenina Nicuț.

Pe 24 iulie 2017, avocata Nicuț a deschis acțiune, la Curtea de Apel București, pentru suspendarea executării Hotărârii CCR nr. 1/2017. Pe 25 august, magistrații au respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a actului administrativ, doar pentru că „reclamanta nu a dovedit interesul legitim privat”. Adică, nu a fost îndeplinită „condiția pagubei iminente”.

Totuși, în motivarea sa, Curtea de Apel arată că CCR a încălcat atât propria lege de organizare, cât și Constituția. Prin urmare, la o eventuală cerere de anulare a actului administrativ, decizia instanței nu poate fi decât defavorabilă instituției conduse de Valer Dorneanu.

Argumentele reclamantei

Hotărârea CCR nr. 1/2017 este hotărârea adoptată de plenul Curții Constituționale în luna iunie, după ce judecătorul Livia Stanciu a avut mai multe opinii separate în care a criticat deciziile colegilor săi, arătând chiar că CCR și-a depășit atribuțiile și și-a arogat atribuții aparținând altor puteri în stat (AICI și AICI).

Potrivit Hotărârii nr. 1/2017, un judecător care redactează o opinie separată sau concurentă trebuie să o predea preşedintelui CCR şi, dacă sunt abateri de la regulile stabilite, i se va cere să o refacă. În cazul în care judecătorul nu se conformează, preşedintele Curţii poate dispune ca opinia „să nu se publice în Monitorul Oficial sau pe pagină de internet a Curţii şi nici să nu se ataşeze la dosarul cauzei”.

Aceste noi reguli privind redactarea opiniilor separate au fost unanim considerate ca introducând o formă de cenzură în rândul membrilor plenului CCR.

Avocata Nicuț a argumentat, în fața magistraților Curții de Apel, că „hotărârea de mai sus reprezintă un act administrativ, deoarece nu este adoptată în exercitarea atribuțiilor jurisdicționale ale Curții Constituționale”. De asemenea, avocata a susținut că hotărârea instituie o discriminare între judecătorii care emit opinia majoritară (cărora nu li se impune nicio regulă de redactare) și judecătorii care emit opinii separate/concurente, limitându-se totodată libertatea de exprimare a judecătorilor CCR.

Curtea Constituțională a cerut sesizarea... Curții Constituționale

Reprezentanții CCR au cerut magistraților Curții de Apel atât respingerea cererii de suspendare a Hotărârii nr. 1/2017, cât și, atenție, sesizarea Curții Constituționale pe o prevedere din Legea contenciosului administrativ (nr. 554/2004). Cu alte cuvinte, Dorneanu cere, Dorneanu judecă, ceilalți ar urma să ia doar act.

Cât despre hotărârea în sine, reprezentanții CCR au argumentat că nu ar fi un act administrativ, ci unul jurisdicțional, drept pentru care nu ar putea fi atacat în instanță.

Ce a constatat Curtea de Apel

Instanța a apreciat că Hotărârea nr. 1/2017 „nu reprezintă un act jurisdicțional”, cum „în mod eronat” a afirmat CCR, ci un act administrativ cu caracter normativ. Din această constatare a derivat și decizia de a respinge cererea de sesizare a CCR.

Mai departe, Curtea de Apel a constatat că prevederile Hotărârii CCR nr. 1/2017 încalcă chiar Lega de organizare și funcționare a Curții Constituționale. Aceasta deoarece Legea nr. 47/1992 stabilește clar că „dreptul de a formula și redacta opinia separată/concurentă aparține judecătorului Curții” și nu stabilește nicio regulă de redactare a opiniei (așa cum nu stabilește reguli nici pentru opinia majoritară). Mai mult de atât, Legea de organizare și funcționare a CCR „stabilește în mod imperativ că opinia separată/concurentă se publică în Monitorul Oficial, împreună cu decizia căreia îi este atașată”.

„Sintagma «se publică» nelăsând loc de interpretări în ceea ce privește caracterul obligatoriu al publicării și nici în ceea ce privește atașarea opiniei separate/concurente la decizia la care sev referă”, arată judecătorii Curții de Apel.

De asemenea, instanța a constatat că „Hotărârea nr. 1/2017 încalcă art. 31 din Constituție, privind liberul acces al cetățenilor la informațiile de interes public”.