Sari la conținut

Numirea lui M.R.Ungureanu la SIE, test pentru o nouă majoritate parlamentară

Parlamentarii vor stabili la începutul săptămânii viitoare când vor vota numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la şefia SIE, aşa cum a propus preşedintele Klaus Iohannis. Între timp, nominalizarea pe care a făcut-o şeful statului pune sub semnul întrebării relaţia dintre PSD şi UNPR. Parlamentarii lui Gabriel Oprea sunt gata să voteze pentru, în timp ce social-democraţii se opun. La rândul lor, liberalii vor să impună un vot pentru Mihai Răzvan Ungureanu chiar luni, în timp ce social-democraţii vor să tragă de timp. Și ca aproape în orice scandal politic de la București, foarte probabil se va ajunge și la Curtea Constituțională.

Social-democraţii se opun convocării conducerii Parlamentului săptămâna aceasta pentru a decide când va avea loc votul pentru şefia SIE.

Dl. Președintele Tăriceanu nu este în țară și în condițiile astea, nu a fost convocat nici Biroul Permanent al celor două camere. Cred că în cursul zilei de luni vom avea un Birou Permanent reunit”, a declarat Marian Neacșu, liderul deputaților PSD.

În acest caz, audierea lui Mihai Răzvan Ungureanu la comisia de control a SIE şi votul în plenul ar putea avea loc marţi, ultima zi înainte de începerea vacanţei parlamentare.

Supăraţi că preşedintele Klaus Iohannis nu i-a consultat înainte de a anunţa nominalizarea pentru şefia SIE, social-democraţii sunt hotărâţi să nu voteze numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu.

„Înţeleg că domnul Iohannis oricum nu avea nevoie de voturile noastre sau nu considera important să îşi ţină cuvântul. A zis: Domnule, eu măcar consult sau informez oamenii înainte. De data asta, nu şi-a mai ţinut cuvântul”, a declarat liderul PSD, Victor Ponta, la un post de televiziune. „Eu personal , ca deputat, sigur o să respect decizia PSD, dar aş vota contra”, a adăugat el.

Liderul interimar al PSD, Rovana Plumb, este de aceeaşi părere.

„Mihai Răzvan Ungureanu este un simbol al PDL-ismului”, a motivat ea. „Se conturează această decizie de a vota împotrivă”, a confirmat Rovana Plumb.

Numirea lui Răzvan Ungureanu are până acum susţinerea anunţată a PNL, UDMR, dar şi a progreştilor conduşi de Gabriel Oprea.

Liderul deputaţilor liberali, Ludovic Orban, speră şi în votul celor 18 parlamentari ai minorităţilor.

„În discuţiile interpersonale pe care le-am avut cu mai mulţi deputaţi aparţinând minorităților, am văzut deschidere faţă de susţinerea domnului Ungureanu”, a declarat Ludovic Orban.

Cu voturile PNL, UDMR, UNPR, ale democrat-popularilor, ale minorităţilor, dar şi ale parlamentarilor neafiliaţi, Mihai Răzvan Ungureanu ar putea deveni şef al Serviciului de Informaţii Externe. S-ar contura astfel și o nouă majoritate parlamentară, din care lipsește PSD.

Însă, totul depinde şi de mobilizarea aleşilor la vot, pentru că Mihai Răzvan Ungureanu are nevoie de susţinerea a jumătate plus unul din numărul parlamentarilor prezenţi pentru a fi numit şef al SIE.

UNPR, de partea Cotroceniului. Calcule:

PSD+ ALDE = 243 voturi

PNL+UDMR+DP+ neafiliați +minorităși+ UNPR = 311 voturi.

Pe de altă parte, profesorul de drept constituțional Gheorghe Iancu a explicat la Digi24 că șeful SIE trebuie numit de CSAT, nu de Parlament și că există o situație similară cu votul în cazul Șova. Prin urmare, nu e exclus ca lucrurile să fie tranșate în cele din urmă de Curtea Constituțională. 

Mihai Răzvan Ungureanu - un profesionist, contestat ca politician

Cu o carieră politică şi diplomatică bogată, Mihai Răzvan Ungureanu a fost, pe rând, ministru de externe, şef al Serviciului de Informaţii Externe, premier, preşedinte de partid şi senator. Periplul său prin diverse funcţii înalte nu a fost, însă, lipsit de controverse.

Doctor în istorie, Mihai Răzvan Ungureanu ajunge, la doar 36 de ani, cel mai tânăr ministru de externe al României, în cabinetul Tăriceanu din 2004. Funcţia o prelua după şase ani de activitate diplomatică. A fost însă obligat să renunţe la portofoliu, după doi ani de ministeriat. Demisia i-a fost cerută de premierul Călin Popescu Tăriceanu care l-a acuzat că nu l-a informat şi pe el, ci numai pe şeful statului, Traian Băsescu, despre situaţia unor muncitori români în Irak, reţinuţi pentru spionaj.

„Răspunsul meu este un răspuns de onoare, prin care îmi asum orice vină, orice responsabilitate validată sau nu pe care Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să o poarte”, spunea Mihai Răzvan Ungureanu în februarie 2007.

La sfârşitul aceluiaşi an, prelua şefia Serviciului de Informaţii Externe, propus de Traian Băsescu. Cinci ani mai târziu, în februarie 2012, tot Traian Băsescu l-a determinat să renunţe la conducerea SIE pentru a prelua fotoliul de premier. O decizie prin care a înregistrat o nouă premieră: a fost prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istorie - doar trei luni. Guvernul Ungureanu a căzut, pe 27 aprilie 2012, în urma unei moţiuni de cenzură depuse de USL.

Sunt mândru de miniştrii care au fost alături de mine în Cabinet. Mă bucur că împreună cu ei am reuşit, chiar şi în scurtul răstimp de 78 de zile, să facem ceea ce trebuie pentru ţară”, declarat Mihai Răzvan Ungureanu.

La mai puţin de jumătate de an de la pierderea guvernării, Mihai Răzvan Ungureanu ajunge protagonistul unui scandal mediatic. În presă apar cheltuieli de protocol făcute de acesta în perioada în care conducea Executivul. 250.000 de euro ar fi fost cheltuiţi pentru achiziţia unor produse de lux, printre care parfumuri, băuturi fine, caviar şi vită de kobe, al cărei preţ depăşeşte 3.500 de lei kilogramul. Mihai Răzvan Ungureanu nu a negat acele cheltuieli.

„Oriunde în lume, un şef de guvern are alocat un buget pentru cheltuieli specifice. Suma vehiculată nu reprezintă cheltuielile personale ale primului ministru, ci cheltuieli de protocol”, motiva Mihai Răzvan Ungureanu.

Lui Mihai Răzvan Ungureanu nu i-a lipsit nici ambiţia de a devenit preşedinte al României. A renunţat, însă, la candidatură, după ce partidul pe care îl conducea, Forţa Civică, a fost absorbit de PDL şi, ulterior, de noul PNL.

La alegerile din 2012, Mihai Răzvan Ungureanu a ajuns senator de Arad, în urma redistribuirii voturilor. În prezent, este membru al Comisiei pentru politică externă și consilier onorific al președintelui Klaus Iohannis, calitate în care l-a însoțit pe aceasta în primele vizite externe ale mandatului său – în Republica Moldova și la Bruxelles.