Platforma România 100: „Măsuri letale” pentru firme și angajați de la Guvernul PSD-ALDE

Platforma înființată de ex-premierul tehnocrat Dacian Cioloș face o analiză a efectelor pe care le va avea două din măsurile Guvernului PSD-ALDE, cea a impozitării contractelor part-time și cea a trecerii CAS și CASS de la angajator la angajat. Concluzia este că sunt „măsuri letale pentru firme și angajați” și că Executivul duce o politică fiscală „superficială”.

În privința recent adoptatei măsuri de impozitare a contractelor part-time la nivelul salariului minim pe economie, aceasta ar putea avea ca efect creșterea numărului de șomeri.

„Această măsură abuzivă îi va determina pe angajatori să renunțe la angajații cu program redus, iar activitatea acestora să fie distribuită celor cu program integral. Angajații cu program redus pot ajunge șomeri și vor fi astfel excluși de la sistemul public de sănătate și de pensii”, susține Platforma România 100. Cu alte cuvinte, ar fi afectați tocmai cei pe care spunea Guvernul că vrea să-i protejeze prin adoptarea măsurii.

Platforma România 100 mai spune că „ezitările din politica fiscală penalizează deja investițiile private” și că „trecerea contribuțiilor în sarcina angajatului este o măsură greu de aplicat”.

De asemenea, echipa strânsă în jurul fostului premier atrage atenția că trecerea CAS și CASS exclusiv în sarcina angajatului „ar putea genera situații în care angajații vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu aproximativ 22%”.

„Urmează costuri de administrare mai mari pentru angajatori, posibila reducere a salariilor nete, scăderea veniturilor publice, bulversarea sistemului de pensii, menținerea costului ridicat cu forța de muncă. Salariile cresc fără să crească, iar cotele de impozite și contribuții scad, fără ca impozitul pe venit și contribuțiile să scadă”, se arată în analiza Platformei România 100.

Analiza pe larg:

„Modul în care Guvernul PSD-ALDE alege să facă politica fiscală în România este superficial și împotriva salariaților și a celor care crează locuri de muncă, iar cel mai recent experiment, trecerea contribuțiilor sociale în totalitate la angajat, este lipsit de un proces firesc de consultare publică cu mediul de afaceri și este imposibil de implementat din punct de vedere legal, nefiind, de fapt, o masură aplicată în niciun stat al Uniunii Europene.

Platforma România 100 consideră că valul de ezitări în rândul autorităților – care au anunțat inițial această modificare de transfer al obligațiilor sociale, apoi ideea a fost dezmințită vehement de premier, urmând din nou confirmări oficiale -, și controversele rezultate în media și în mediul privat vor influența în mod negativ investițiile antreprenorilor români și demersurile de extindere ale investitorilor străini.

Aceste măsuri anunțate în pripă de guvern vor influența în mod negativ investițiile private și, prin urmare, bunăstarea cetătenilor.

Astfel, măsura prezentată de Ministerul Finanțelor Publice, conform cărora contribuțiile sociale (CAS și CASS) vor fi trecute exclusiv în sarcina salariatului, ar putea genera situații în care angajații vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu aproximativ 22%.

Platforma România 100 avertizează că antreprenorii și investitorii sunt loviți din toate părțile și, pe termen mediu și lung, poate fi afectată bunăstarea tuturor angajaților români în cazul în care mediul de afaceri nu beneficiază de o predictibilitate fiscală necesară.

Echipa Platformei România 100, cu o bogată experiență guvernamentală și administrativă, consideră că o guvernare sănătoasă și predictibilă cu mediul de afaceri implică politici concrete, dezvoltate prin acte normative, studii de impact și calcule oficiale pregătite de autorități. Solicităm guvernului prognoze și calcule competente, nu declarații contradictorii și ezitări care dezorientează angajatorii și angajații din România.

Platforma România 100 explică de ce următoarele două măsuri sunt letale pentru firme și angajați: Impozitarea excesivă a contractelor de muncă cu program redus și trecerea contribuțiilor în seama angajatului.

Guvernul PSD-ALDE pornește de la premiza că toți angajatorii și angajații care fac uz de contracte de muncă cu program redus sunt evazioniști, hoți și imorali. Eșecul colectării de taxe și impozite și al identificării evazioniștilor este astfel acoperit prin politici fiscale distructive pentru majoritatea firmelor. În toate domeniile de activitate, în diferite situații, angajatorul sau angajatul decide că nu este nevoie de o normă întreagă, ci de o fracțiune de normă. Dreptul muncii este un drept elementar și fiecare are dreptul să decidă câte ore poate lucra. Dările către stat trebuie să păstreze principiul proporționalității și să reflecte valoarea adăugată adusă firmei și societății.

Efecte adverse: Această măsură abuzivă îi va determina pe angajatori să renunțe la angajații cu program redus, iar activitatea acestora să fie distribuită celor cu program integral. Angajații cu program redus pot ajunge șomeri și vor fi astfel excluși de la sistemul public de sănătate și de pensii.

Platforma România 100 propune păstrarea contribuțiilor la nivel fracționar și creșterea eficienței activității de administrarea a veniturilor prin aplicarea metodelor moderne de evaluare a riscului.

Guvernarea PSD-ALDE folosește scamatorii fiscale în speranța că va păcăli publicul. Pachetul de modificări legislative prin care contribuțiile angajatorului trec în seama angajatului, cresc salariile (publice) și scad cotele de impozit pe venit și de contribuții reprezintă un șiretlic aritmetic: crește baza și scade procentul. Astfel, salariile cresc fără să crească, iar cotele de impozite și contribuții scad, fără ca impozitul pe venit și contribuțiile să scadă. Concret, baza de impozitare crește, prin mutarea contribuțiilor la angajat, ceea ce permite aplicarea unui procent de impozitare mai mic. Salariile nu vor crește, mai ales în sectorul privat, chiar se creează premisa reducerii reale a salariilor în sectorul privat.

Concret, în prezent, la un cost total cu forță de muncă de 5000 de lei, salariatul primește un salariu brut de 4066 de lei și un salariu net, «în mână», de 2852 de lei. Odată cu trecerea contribuțiilor la salariat crește baza impozabilă, astfel încât, la aceleași cote de impozit pe venit și contribuții, salariul net scade la 2552 lei, respectiv cu 11%. În scenariul în care cotele de impozit pe venit și contribuții ar scădea (de la 16% la 10%, respectiv de la 39.25% la 35%) salariul net crește cu numai 73 de lei, la 2925 lei, adică cu 3%. Cu alte cuvinte, dintr-o creștere de salarii de aproape 23% și o scădere de impozite și contribuții de 4.25, respectiv 6 puncte procentuale rezultă o majorare de salarii de numai 2.55%! Creșterile salariale promise în campania electorală de 20-30% rămân astfel pe hârtie. Pe scurt, prin artificii aritmetice, salariile cresc fără să crească și impozitele scad fără să scadă (cotele de impozitare scad fără ca impozitele să scadă).

Sistemul actual al împărțirii contribuțiilor între angajat și angajator are avantajul de a oferi statului posibilitatea de a aplica politici economice mai bine țintite și în concordanță cu evoluția economiei. De exemplu, statul poate considera  că este necesară reducerea costurilor cu forța de muncă pentru creșterea competitivității externe a economiei și ca atare reduce taxe și impozite ce cad în seama angajatorului. (Pentru ca această măsură să fie neutră din punct de vedere fiscal, adică să nu afecteze alte cheltuieli ale statului, poate majora un impozit existent.) În propunerea PSD-ALDE devine astfel imposibil să ajustezi costurile cu capitalul sau forța de muncă, precum și contribuția acestora la rezultatele firmei, ale ramurii și ale întregii economii. Mai mult, prin această măsură, salariile nete ar putea să scadă. Acest rezultat este în dezacord cu promisiunile electorale și cu teoria fluturată de PSD în campania electorală, cum că forța de muncă este incorect retribuită.

Atragem atenția asupra riscului major la care sunt expuși salariații, mai ales cei din sectorul privat, urmare celor două măsuri – referitoare la contribuții integrale aferente contractelor pentru normă redusă și trecerea contribuțiilor la angajat : salarii nete relativ constante pentru muncă mai multă. Salariile nete ar putea chiar să scadă dacă angajatorul nu majorează salariul brut cu partea de contribuții pe care nu o mai plătește. Statul nu poate impune angajatorului cum să modifice contractul de muncă, lăsând astfel angajatorul într-o poziție vulnerabilă. Atragem atenția că cei mai afectați salariați vor fi exact cei cu putere scăzută de negociere.

Un alt risc major este legat de o diminuare a taxelor și impozitelor plătite de firmă și angajați către stat, cea ce va pune în pericol sustenabilitatea pensiilor și salariilor publice, precum și a investițiilor statului. Vom avea aceleași drumuri proaste, medicamentele vor continua să lipsească, spitalele vor fi la fel de slab dotate, iar salariile mai mici sau, cel mult la fel.

Un argument folosit de ministrul muncii, Olguța Vasilescu, a fost acela ca angajații vor avea în contul personal toate contribuțiile plătite. Este un argument fals, deoarece în sistemul actual de pensii în care actualii angajați plătesc pensiile pensionarilor, contribuțiile – atât ale angajaților cât și ale angajatorilor-nu merg într-un cont nominal, ci la bugetul de pensii! Sistemul de pensii publice face imposibilă colectarea contribuțiilor într-un cont individual!

Atragem atenția și asupra faptului că această măsură prin care se redefinește nivelul brut al salariului va produce confuzie și la calculul pensiilor publice și a celor speciale.

Un nou sistem de plată a contribuțiilor va produce costuri pentru angajatori legate de implementarea și administrarea noului sistem.

Statul ar trebui să se concentreze pe măsuri reale de scădere a costului cu forța de muncă și creștere a salariilor, nu să implementeze trucuri aritmetice.

Singurul avantaj al acestei măsuri este acela de a transparentiza impozitarea forței de muncă. Angajații vor vedea în mod direct care este nivelul impozitelor, taxelor și contrubuțiilor plătite și vor fi mai exigenți atunci când evaluează serviciile statului. Cetățenii vor înțelege mai bine că neajunsurile din sănătate și lipsa medicamentelor, absența manualelor din școli și precaritatea drumurilor sunt rezultatul corupției.

Rezultatele acestei măsuri: Costuri de administrare pentru angajatori, posibila reducere a salariilor nete, scăderea veniturilor publice, bulversarea sistemului de pensii, menținerea costului ridicat cu forța de muncă.

Platforma România 100 propune reducerea reală a costului forței de muncă pentru a permite creșterea competitivității economiei românești și majorarea corectă a salariilor”.