Proiectul care permite „rotirea în funcțiile publice” a incompatibililor, dezbătut la Senat

Două propuneri legislative care datează din 2015 și care permit funcționarilor și demnitarilor găsiți incompatibili să ocupe în continuare funcții publice revin în dezbatere la Comisia Juridică din Senat. Printre inițiatorii acestor proiecte se află Cristiana Anghel, fost senator PC, Eugen Nicolicea (PSD) și Marton Arpad (UDMR). Agenția Națională de Integritate s-a declarat împotriva ambelor proiecte.

Cele două proiecte legislative stipulează că funcționarii și demnitarii nu mai au voie să ocupe timp de trei ani aceeași funcție publică pe care o aveau atunci când au fost găsiți în incompatibilitate sau în conflict de interese. În prezent, legea spune că funcționarii și demnitarii numiți nu mai au voie să ocupe timp de trei nicio funcție publică, cu excepția celor obținute în urma unor alegeri, iar cei care au fost aleși nu mai au voie nici să candideze timp de trei ani pentru o funcție publică.

Un proiect de modificare a legii ANI a fost iniţiat de deputaţii Ciprian Nica, Eugen Nicolicea, Kerekes Karoly, Florea Daniel, Marton Arpad, Niculae Mircovici, Cosmin Necula, Luminiţa Adam, Victor Roman.

Iniţiatorii au arătat, în expunerea de motive, că, în prezent, în legea ANI se prevede intrerdicţia persoanelor în conflict de interese sau incompatibile de a ocupa „aceeaşi funcţie”, iar Curtea Constituţională a precizat că această formulare este susceptibilă de două interpretări, fie „aceeaşi funcţie” înseamnă „orice funcţie”, fie înseamnă „orice altă funcţie de natura celei care a generat starea de incompatibilitate”.

Cel de-al doilea proiect adoptat tacit şi care modifică legea ANI în aceeaşi problemă este iniţiat de senatorul PC Cristina Anghel.

Potrivit proiectului, persoana eliberată sau destituită din funcţie sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese sau starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.

Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poată ocupa aceeaşi funcţie care a generat starea de incompatibilitate ori existenţa conflictului de interese, pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

Agenția Națională de Integritate s-a declarat împotriva acestor modificări legislative încă din 2015.

„Prin aceste propuneri se instituie posibilitatea rotirii în funcțiile publice în condițiile în care sunt incompatibili sau în conflict de interese. Spre exemplu, un primar care a încălcat regimul conflictelor de interese sau al incompatibilităților, în exercitarea mandatului de ales local, ar putea candida pentru un mandat de membru al Parlamentului”, arăta ANI.

„Menționăm faptul că cele două propuneri de amendare a cadrului legislativ contravin Deciziei Curții Constituționale nr. 418/2014, „a accepta interpretarea conform căreia unei persoane constatate a fi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese îi este interzis să mai ocupe doar funcția care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, putând, în schimb ocupa orice altă funcție eligibilă, ar pune, practic, la îndemâna categoriilor de persoane vizate de Legea 176/2010 un procedeu extrem de simplu de eludare a legii și aplicabilității sancțiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput într-un stat de drept”, mai arăta Agenția.

Ambele propuneri legislative au fost adoptate tacit de Camera Deputaților în mai 2015. Camera decizională este Senatul.

O altă propunere legislativă care datează din 2015 vizează modificarea legii ANI astfel încât toți cei care fac parte din conducerea unei bănci sau companii la care statul este acționar să-și publice declarațiile de avere. Aceasta, chiar dacă statul are o participație foarte mică la societatea respectivă.

Agenția Națională de Integritate nu susține această propunere legislativă, motivând că „instituirea unor astfel de obligații în sarcina unor persoane care nu dețin funcții sau demnități publice și care activează în domeniul privat, la societăți comerciale la care statul român deține o cotă de participare nesemnificativă încalcă principiul proporționalității, măsura nefiind adecvată și necesarp în raport de funcțiile deținute de persoanele respective”.