Sari la conținut
News Alert

Promisiuni și strategii cât trei PIB-uri

Despre cum anume se aruncă cu bani, fie doar scriptic, înainte de alegeri este un subiect care nu preocupă doar actualul guvern, ci şi conducerea Băncii Naţionale. Problema rămâne aceeaşi: cum faci să păstrezi deficitul sub control, cum faci să nu frânezi creşterea economică doar pentru că unii au vrut să adune cât mai multe voturi? Populismul câştigat în baza acestor promisiuni, nu va fi decât o armă cu două tăişuri pentru că, după alegeri, dacă se vad că nu au cu ce să acopere costurile pomenilor electorale, tot ei le vor taia. Cât de populari vor mai fi atunci? Noroc că românii uită repede şi, peste alţi patru ani, vor putea să le promită din nou ca dau poporului de toate, doar merge să voteze.

Planuri sunt, de promisiuni şi strategii nu ducem lipsă. Problema este să existe şi bani pentru a le pune în practică, spun oamenii de afaceri.

„Dacă am analiza toate strategiile pe care România le are acum în vigoare, v-aş spune că implementarea lor ar avea nevoie de trei PIB-uri, adică de 9 bugete, 450 de miliarde de euro! (...)Ca un copac al dorinţelor, în care tot îţi pui dorinţe, până copacul se prăbuşeşte şi spui că asta e, nu se poate face nimic”, afirmă Vasile Iuga, consultant fiscal.

Sunt 4,9 miliarde de lei pentru majorările salariale de la sfârşitul acestui an şi începutul anului viitor de la sănătate, asistenţă socială şi educaţie.

Sunt măsuri care întotdeauna au un impact bugetar - fiecare spune am nevoie de bani ca să fac X - sunt foarte puţine măsuri care aduc bani, foarte puţine măsuri care nu au un impact bugetar”, spune Florin Jianu, preşedintele Consiliului IMM-urilor.

Bugetul este privit cu îngrijorare şi de la Banca Naţională.

Construcția bugetară pentru 2017 prezintă un rol important, maniera în care vor fi încorporate legile recent adoptate ca și cele precedente nu este însă cunoscută”, declară Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale.

Aceasta problemă va cădea pe umerii viitorului Guvern.

Creşteri semnificative de salarii, chiar creşteri de pensii, în acelaşi timp mai toate partidele promit o reducere semnificativă a taxelor, aproape la toate categoriile de taxe principale, evident că lucrul ăsta putem să-l considerăm cu toţii nerealist”, afirmă Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Bugetul pe anul viitor nu poate suporta creşterile salariale decise spune şi ministrul Finanţelor.

Pentru a putea continua politicile de investiții, salariale, de pensii conform legislației și conform anului 2016, desigur nu avem loc de alte cheltuieli”, spune Anca Dragu, ministrul Finanţelor.

Creşterile salariale ale bugetarilor vin în contextul în care încasările la buget sunt sub aşteptări: de 93,6% din cât se planificase, la sfârşitul celui de-al treilea trimestru.