Transparență, doar pe jumătate. Ce cheltuieli trebuie să justifice parlamentarii

Tânără de 17 ani, decedată în urma unui accident rutier. Șoferul vinovat avea permisul de doar 4 zile

Sindicaliștii protestează împotriva taxelor mari pe salarii

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 13 mai

O mașină în care se aflau 7 femei s-a răsturnat pe Podul Basarab din București

Dezastru în Afganistan. 200 de oameni au fost uciși de inundații masive

Jurnalism vs activism. „Peisajul mass-media s-a schimbat dramatic”

Agricultura din România nu are suficienți tractoriști

George Simion și Mihail Neamțu i-au cerut lui Gigi Becali 500.000 de euro pentru europarlamentare

Un șofer a scăpat controlul mașinii și s-a izbit de un indicator în zona unde tocmai fusese instalat un limitator inteligent de viteză

 

Sunt prezentate nişte sume generale împărţite în două categorii care nu spun nimic - cheltuieli de personal şi cheltuieli cu bunuri şi servicii. În plus, potrivit deciziei conducerii Parlamentului, aleşii sunt obligaţi să deconteze cel mult 50% din suma de 10.000 de lei. Diferenţa nu trebuie justificată cu facturi.

În acest moment sunt 15 foşti şi actuali parlamentari acuzaţi de conflict de interese pentru că şi-au angajat rudele la birourile parlamentare. Cu alte cuvinte, banii pentru salariile angajaţilor mergeau tot în familie. Printre cele mai cunoscute cazuri, Florin Pâslaru de la PSD care şi-a angajat fiul şi liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras, care şi-a angajat soţia.

Mulţi dintre parlamentarii găsiţi de ANI în conflict de interese sunt acum urmăriţi penal, dar nu au putut fi sancţionaţi de către camera din care fac parte, pentru că statutul actual nu prevede nicio pedeapsă pentru această neregulă.

Multe dintre legile votate sunt de fapt ordonanţe de guvern, aşadar aleşii au un randament şi o eficienţă scăzută şi o medie ruşinoasă de legi iniţiate. E o problemă nu numai a acestei legislaturi. În precedenta, de exemplu, Guvernul a legiferat pentru parlamentari, deşi ei sunt plătiţi să facă legi.

Peste 75% dintre actele nomative adoptate de fostul Parlament erau de fapt ordonanţe. Inclusiv parlamentarii par conştienţi de imaginea proastă şi activitatea slabă, dar dintr-un motiv sau altul nu reuşesc să-şi depăşească propriile neajunsuri.

„De ce discutăm aşa de mult în această legislatură despre declaraţii politice? Fiindcă au rămas singura formă de activitate parlamentară care se face. Nu se mai face nimic altceva şi oamenii, marea lor majoritate, trăiesc cu impresia că e suficient, o dată la trei săptămâni, să pună un consilier să scrie şi să depună o declaraţíe politică. Deci s-a ajuns, totuşi, într-un grad de degradare a activităţii parlamentare pe care cred că nu trebuie să o stimulăm”, a declarat democrat-liberalul Cristian Rădulescu într-o şedinţă a Senatului.