Cum s-a descurcat Ministerul Sănătății în timpul pandemiei. Curtea de conturi spune că legislația a fost mai importantă decât pacienții

Data publicării:
perfuzie în spital
Curtea de Conturi recomandă ca fundamentarea bugetului alocat pentru ,,Rezerva Ministerului Sănătăţii” să se efectueze pe baza unei analize realiste. Imagine cu caracter ilustrativ. Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Curtea de Conturi a României a realizat auditul ”Gestionarea resurselor de medicamente în perioada pandemiei”, iar concluzia specialiştilor a fost că Ministerul Sănătăţiia avut o preocupare relativ constantă în asigurarea cadrului legislativ specific pandemiei Covid-19 , însă unele acţiuni au fost întreprinse cu întârziere, ceea ce a avut efect asupra pacienţilor şi spitalelor, transmite News.ro.

Curtea de Conturi a României a constatat, de asemenea, că centrele de evaluare Covid-19 au fost create cu întârziere, ceea ce a dus la suprasolicitarea unităţilor medicale.

„Potrivit concluziilor auditului, Ministerul Sănătăţii a avut o preocupare relativ constantă în asigurarea cadrului legislativ specific pandemiei Covid-19, însă unele planuri de acţiune au fost întreprinse cu întârziere, ceea ce a avut efect asupra accesului pacienţilor la cele mai adecvate forme de tratament şi la pregătirea spitalelor pentru asigurarea îngrijirii pacienţilor critici”, a transmis, luni, într-un comunicat de presă. Curtea de Conturi.

Ministerul Sănătăţii a cumparat, în funcţie de disponibilităţile de pe piaţă, cinci antivirale, în valoare de 1.242.421 mii, 73% fiind Redemsivir.

”Cantităţile de medicamente specifice în tratamentul afecţiunilor asociate Covid-19 comandate au fost dependente, potrivit clauzelor din acordurile cadru, de cantităţile pe care furnizorul le avea disponibile în ţară la data semnării contractelor subsecvente, iar în cazul medicamentelor achiziţionate prin procedura centralizată la nivelul Uniunii Europene, de cantitatea repartizată României pe anumite criterii”, a transmis sursa citată.

Curtea de Conturi mai notează că stocurile de medicamente au fost influențate de neasigurarea cantității adecvate pentru tratarea pacienților cu COVID-19 de către Ministerul Sănătății.

”Potrivit auditorilor, neasigurarea de către Minister, în anumite perioade, a cantităţii adecvate de medicamente necesare tratării pacienţilor Covid-19, precum şi modificarea continuă a protocoalelor terapeutice, sunt factori care au influenţat stocurile existente la nivel naţional şi modul de distribuire a medicamentelor. De asemenea, lipsa monitorizării detaliate de către Ministerul Sănătăţii a stocurilor cu medicamente specifice Covid-19 sau suport Covid-19, respectiv antivirale, antiinflamatorii şi imunomodulatoare existente la unităţile sanitare spitaliceşti a afectat următoarele achiziţii de medicamente specifice şi, implicit, asigurarea unei corespondenţe a necesarului pentru fiecare tip de medicament”, susține Curtea de Conturi.

Potrivit instituţiei, ”modul de repartizare către unităţile sanitare a medicamentelor achiziţionate de către Minister pentru tratarea pacienţilor Covid-19 s-a realizat în funcţie de criteriile recomandate de către Comisia de boli infecţioase din cadrul Ministerului Sănătăţii, însă aceste criterii au avut un caracter general, nu criterii specifice fiecărui tip de medicament. În baza analizei efectuate, auditorii au constatat că repartiţia medicamentelor achiziţionate de către Ministerul Sănătăţii către unităţile sanitare a avut impact asupra evoluţiei pandemiei Covid – 19”.

”În contexul pandemic, resursele fizice au fost reorganizate pentru a răspunde nevoilor pacienţilor cu Covid-19, prin reorganizarea unităţilor de sănătate şi desemnarea spitalelor, secţiilor de spital sau a unităţilor de ambulatoriu ca unităţi Covid-19 în detrimentul serviciilor non-Covid, cele neurgente fiind adesea amânate. La nivelul Ministerului Sănătăţii s-a realizat adaptarea numărului de paturi ATI la necesităţile urgente pandemice şi a capabilităţii unităţilor medicale declarate Covid-19 de a face faţă pandemiei, aspect ce a avut impact negativ asupra serviciilor medicale non-Covid. Un element important a constat în lipsa unui plan de gestionare a spaţiilor spitaliceşti care să asigure în prealabil spaţiu suficient şi special pentru tratamentul pacienţilor cu Covid-19, ceea ce a afectat capacitatea actului medical privind tratamentul pacienţilor cu Covid-19”, se mai arată în comunicatul de presă.

Editor : M.I.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri