Sari la conținut

Depresiv în România. Lupta cu prejudecățile

În România, un diagnostic de boală psihică înseamnă un război pe toate fronturile. Pe lângă lupta cu afecţiunea şi cu un sistem medical care se face că nu vede acest gen de afecţiuni, pacienţii sunt discriminaţi şi chiar stigmatizaţi pentru suferinţa lor. Multe persoane cu afecţiuni psihice sunt nevoite chiar să mintă la locul de muncă, de teamă că ar putea fi date afară.

În ultimul an peste 3000 de oameni cu probleme de sănătate mintală au chemat ambulanța numai în Bucuresti și Ilfov.

Dr. Mihai Bran, medic psihiatru: „Din rapoartele OMS 1 din 4 persoane suferă pe parcursul vieţii de boli psihice sau neurologice.”

Stilul de viaţă nesănătos, stresul, factorii genetici şi evenimentele traumatizante pot afecta pe oricine. Specialiştii spun că, nedepistate la timp, bolile mintale pot avea consecinţe grave.

Pacientă: “Perioadele de depresie la mine au fost de 6 sau 9 luni, depresie profundă, cu tendinţă de suicid.”

Această tânără a fost diagnosticată cu tulburare bipolară în anul 2014, după ce a trecut printr-o depresie.

Pacientă: „Nu există nici frică de moarte, nici frică de necunoscut, orice noţiune de păcat, de cum vor rămâne ceilalţi, de ce ai ales tu să faci nu mai contează. La mine s-a manifestat cu o durere existenţială dusă până la culmile oricărei posibilităţi de a explica după. Nu poţi explica nimănui cum te doare orice. E durere şi fizică şi emoţională pentru că somatizează totul.”

Tot de tulburare bipolară suferă şi Cătălina Constantinescu. Necazurile pe care le-a avut înainte de a ieşi la pensie au făcut-o să sară dintr-un episod de depresie în altul. Aşa a ajuns la un spital de psihiatrie, unde a fost internată câteva luni.

Cătălina Constantinescu: „La job am făcut o cădere profundă şi am stat 4, 5 luni în spital. În ziua în care m-am întors la muncă mi-a fost pusă în braţe desfacerea contractului de muncă din motive economice pe principiul du-te mamă la balamuc că noi n-avem nevoie de nebuni.”

Studiile confirmă faptul că peste 80% dintre pacienţii cu boli mintale nu au un loc de muncă. De aceea, pacienţii cu astfel de probleme evită să spună adevărul.

Pacientă: „În momentul angajării tu declari pe proprie răspundere că nu ai avut nicio internare, nu eşti sub o medicaţie psihiatrică. Eu şi cu siguranţă alţii nu declarăm că avem acel sindrom pentru că ştim din start că nu am fi angajaţi.”

Tulburarea bipolară se manifestă prin schimbări majore de dispoziţie, de la depresii până la episoade maniacale.

Dr. Mihai Bran, medic psihiatru: „Un episod maniacal este reprezentat de o perioadă când pacientul simte că are multă energie. E dezinhibat, vorbește mult. Nu se poate abţine. Are comportamente uneori la limita legalităţii. Dorm mai puţin, sunt hiperactivi, pot face multe lucruri în perioadele de manie.”

Pacientă: „Am plecat de acasă, am cheltuit foarte mulţi bani şi am manifestat o stare de conştiinţă modificată care nu puteam fi contrazisă de nimeni în realităţile mele. Oricine încerca să îmi explice cu toată diplomaţia că ia-o mai uşor, încearcă să vezi lucrurile diferit, nu avea niciun succes. Practic o stare de manie în care trăieşti în universul tău.”

Cătălina Constantinescu: „La mine bipolaritatea se manifestă prin furii, iar eu în spital m-am înfuriat pe colega de camera şi dacă nu erau asistentele, nu ştiu de ce aş fi fost capabilă în momentul respectiv. M-am certat cu toată lumea.”

Diagnosticul de tulburare bipolară se pune greu pentru că poate fi confundat cu alte afecţiuni psihice. Pe lângă simptomele pe care le dă boala, oamenii luptă şi cu destule prejudecăţi.

Cătălina Constantinescu: „Cine află ce ai spune asta-i nebună, las-o în pace. Nu avem ce căuta pe aici. Prietenii în momentul în care au aflat încet, încet s-au retras. Ceva la modul: lasă nebuna în pace. Puţini au reuşit să înţeleagă problemele mele.”

Cu medicaţie corespunzătoare şi cu şedinţe de psihoterapie, bolile psihice pot fi ţinute sub control. În România însă, terapiile nu sunt decontate şi pacienţii nu primesc niciun sprijin. După ce a fost diagnosticat cu o boală psihică, Andrei Nistor s-a gândit să întindă o mână de ajutor celor care trec printr-o situaţie asemănătoare. Bărbatul a înfiinţat o asociaţie şi organizează săptămânal întâlniri de grup pentru pacienţii diagnosticaţi cu tulburări bipolare şi depresie.

Andrei Nistor, preşedinte, Asociaţia Equilibrium: „Ce se întâmplă la aceste întâlniri suport? Simplul fapt că vezi că nu eşti singurul afectat de una dintre aceste boli este foarte important, urmat de schimbul de experienţă. Cum fac eu ca să funcţionez normal, să fiu în echilibru văd cum fac ceilalţi. Ne ajută foarte mult pentru că unele persoane, chiar majoritate alor nu au cu cine să discute despre problema pe care aceste boli le ridică.”

Bolile mintale nu trebuie să fie însă un impediment în calea normalităţii şi chiar a excelenţei într-un anumit domeniu. Actori ca Catherine Zeta-Jones sau Jim Carrey au vorbit în repetate rânduri despre tulburările bipolare de care suferă.