Un adevăr incomod: „Românii își supraestimează dramatic starea generală de sănătate” – Ruxandra Vasilescu, McCann Health Brain & Heart

Data actualizării: Data publicării:
McCann-Health-Brain-&-Heart-Leadership-Team_1280x720 Articol susținut McCann Health Brain & Heart

Cifra de afaceri a producătorilor, distribuitorilor și farmaciilor din România a crescut cu mai mult de 100% în ultimul deceniu. Piața serviciilor medicale private s-a dublat în cinci ani, ajungând la 3,1 miliarde euro în 2020 (echivalent cu 1,4% din produsul intern brut- conform ultimelor date oficiale agregate la nivel de industrie). Serviciile medicale și industria pharma reprezintă - potrivit estimărilor independente - domeniile în care statele, instituțiile publice, jucătorii privați și nu în ultimul rând cetățenii vor investi cele mai importante fonduri pentru a crește accesul tuturor la tratamente de ultimă generație și îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate. De altfel, spitalele și clinicile - indiferent de organizare și structură a acționariatului - fac parte din sectoarele care vor primi cele mai importante „transfuzii” de tehnologie, de la utilizarea la scară largă a roboților în intervențiile chirurgicale, până la diagnosticare sau proceduri cu ajutorul inteligenței artificiale. Piețe cu o astfel de dinamică necesită- dincolo de pregătirea permanentă a angajaților din sistem pentru a face față provocărilor aduse de viteza schimbărilor- o comunicare profesionistă între toți stakeholderii industriei, în beneficiul final al pacientului.

Acesta din urmă este supus zilnic unui bombardament de informații pe toate canalele, website-uri, motoare de căutare, influenceri, rețele sociale. În ciuda progreselor medicale uluitoare și descoperirilor științifice ce păreau imposibile acum un deceniu, unii își caută leacuri pe internet, alții cad victime campaniilor de fake news care le spun că vaccinurile au rolul de a le îmbolnăvi copiii. Asta deși este evident că imunizările în masă au eradicat boli grave în ultimul secol și că duc la dispariția cancerului de col uterin la adolescenții de ieri, acolo unde strategiile de vaccinare au fost aplicate la scară largă.

McCann Health Brain & Heart, afiliată la rețeaua IPG Health - liderul global în comunicare medicală- este cea mai mare agenție integrată din România care s-a născut pentru a răspunde nevoii de a oferi expertiză în comunicare în această industrie. Reprezentanții McCann Health Brain & Heart își propun să faciliteze traseul informației de la emitent la receptori într-un limbaj adecvat, menit să ajute la căderea barierelor dintre toți jucătorii, începând cu instituțiile de stat și cele private, companii de pharma, distribuitori, prestatori de servicii medicale, administratori de fonduri publice și private, organizații non-guvernamentale și pacienți.

E important să fim creativi, dar fundațiile comunicării sunt ancorate în limbajul și concluziile foarte specifice ale comunității științifice și medicale, care sunt de multe ori și parte din public. Deci trebuie să înțelegem și să funcționăm într-un domeniu mult mai riguros și intelectual decât exuberanța comunicării retail, de exemplu”, spune Ruxandra Vasilescu, Managing Director McCann Health Brain & Heart, într-un interviu acordat Digi24.ro. Ruxandra Vasilescu este unul dintre cei mai vechi oameni din industria comunicării în health și a condus divizia dedicată acestui domeniu în cadrul agenției McCann PR.

Iată mai jos discuția pe larg:

De ce „comunicare medicală”?

Ruxandra Vasilescu: „Pentru că ni se pare un domeniu atât de important încât merită propriile echipe. Noi deja activam de câțiva ani buni în domeniu, ca departament al unei agenții mai mari dar pe măsură ce piața, clienții și domeniul s-au maturizat am constatat nevoia unei specializări formale – care vine cu accesul și integrarea unor noi resurse, științifice, legale, medicale în campanii sau alte eforturi de comunicare.”

A fost o clarificare importantă atât a viziunii noastre pentru viitor dar și a modului în care ne dozăm atenția și eforturile de a învăța și crește.”

S-a maturizat domeniul medical în România?

Ruxandra Vasilescu: „Cu siguranță. Sigur, gradul și viteza de maturizare pot fi dezbătute dar dacă facem o comparație brută cu acum zece sau douăzeci de ani, investițiile de stat sau private în sănătate au crescut – chiar și raportat la PIB. Avem o comunitate medicală a cărui exod a încetinit, acces la echipamente și tratamente moderne, cooperări public-privat...

Una peste alta, chiar dacă departe de a fi perfectă, „piața” de sănătate din România crește de la an la an, ceea ce creează un alt nivel de interes pentru comunicarea în cadrul ei.

Și mai mult decât atât, România nu e o insulă. Cei mai importanți jucători au prezențe globale și sunt interesați de performanță regională, ceea ce e un domeniu de dezvoltare foarte interesant pentru noi. Consolidarea regională a eforturilor și a resurselor e un proces aflat acum în plin avânt, și prin afilierea la rețeaua IPG Health – liderul global în comunicare medicală – suntem poziționați perfect pentru a participa la el.”

Cum diferă comunicarea medicală de industria de comunicare în general?

Ruxandra Vasilescu: „Cred că primul zid de care te „izbești” e unul legislativ. Comunicarea medicală e foarte clar reglementată, cum multe restricții când vine vorba de subiecte și mesaje (nu doar la noi, cred că suntem destul de aproape de climatul european când vine vorba de acest context). Deci o cunoaștere foarte bună a proceselor și limitărilor e esențială. Expunerea la contexte pharma diferite este esențială - fiecare companie are, de cele mai multe ori, reglementări interne care surclasează reglementările industriei, sunt mai severe. Am observat acest lucru atât din punct de vedere compliance cât și din punct de vedere organizatoric, chiar pe perioada covid. Cele mai complexe restricții nu erau cele impuse de OMS sau de fiecare stat în parte, ci ce pharma.

În al doilea rând, e un domeniu care poartă multă responsabilitate, clienții sunt mult mai conservatori, fiecare cuvânt e cântărit atent – atât pentru conformitate cu procesele de care vorbeam mai devreme dar și pentru că ele ajung la un public care se află în momente mai... serioase, ale vieții atunci când sunt interesați de comunicare medicală. Tonul potrivit și o doză serioasă de empatie sunt esențiale pentru o conversație reală, care să nu alieneze publicul sau să afecteze imaginea clientului.

În al treilea rând are o importantă componentă științifică – e important să fim creativi, dar fundațiile comunicării sunt ancorate în limbajul și concluziile foarte specifice ale comunității științifice și medicale, care sunt de multe ori și parte din public. Deci trebuie să înțelegem și să funcționăm într-un domeniu mult mai riguros și intelectual decât exuberanța comunicării retail, de exemplu.

Toate acestea necesită experiență și specializare. De aici și McCann Health Brain & Heart.”

Vorbeai de public. Care e publicul vostru?

Ruxandra Vasilescu: „Toată lumea. Într-un moment sau altul, pentru un motiv sau altul, toată lumea e interesată de comunicare medicală. Fie că ești direct interesat pentru sănătatea ta, pentru cei dragi, sau doar cauți informații. De altfel această nevoie, neacoperită de vocile legitime, a dus la apariția unor curente dăunătoare și neștiințifice. Pentru că oamenii au o nevoie primară să știe, să înțeleagă lucrurile care le pot afecta sănătatea.

România se află într-o situație foarte precară când vine vorba de „alfabetism” medical. Cu toate că avem aproape cea mai mică speranță de viață din Europa, românii își supraestimează dramatic starea generală de sănătate. E un semn al unei lipse de conștientizare nu numai despre boli și afecțiuni, dar și holistic, despre factorii de risc și cei favorabili unei vieți sănătoase în general.

Mă amuza autorul Adam Kay în cartea sa recentă, Undoctored, unde povestea despre felul în care oamenii percep urgența medicală și motivele care îi împing să meargă la medic. De cele mai multe ori, ‚cultura’ (educația medicală) ne-o formăm din filme – deci nu e de mirare ca o ureche care sângereză (imagine utilizată mai mult pentru aspectul vizual în filme) o tratăm cu importanță maximă – deși medical vorbind, nu reprezintă un pericol major, în schimb, ‚a bleeding stool’, simptom evident în cancerul de colon – este tratat cu neglijentă (intenționată sau mascată de rușine) sau, mai rău, ca o normalitate.

Iar această educare, această evoluție posibilă este responsabilitatea comunicării medicale – nu neapărat a noastră, ca agenție, ci în general, cu implicarea tuturor părților implicate, instituțional, comercial și public.

Apoi, vorbim de un public profesional – comunicarea cu profesioniștii din domeniul sănătății și cu actori instituțional. E esențială pentru dezvoltarea și progresul domeniului și al sistemului de sănătate.”

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri