Sari la conținut

Nostalgici ai șantierelor comuniste, „prizonieri” pe insula Ostrovu Mare

La sfârşitul anilor 70, peste zece mii de oameni, trăiau în colonia de pe insula Ostrovu Mare, de lângă graniţa cu Serbia. Cu toţii, munceau la unul dintre proiectele megalomanice al lui Ceauşescu - Hidrocentrala Porţile de Fier II, din Mehedinţi. Locuiau în blocuri construite special pentru ei şi aveau o viaţă, după care oftează şi acum. Azi, din fosta colonie au mai rămas doar câteva clădiri, încremenite în timp şi câţiva oameni, care-şi duc viaţa, cu nostalgia zilei de ieri. Un reportaj de Manuela Rolea şi Sorin Ungureanu, de la Digi24 Craiova.

Muncitorii care au ridicat centrala umpleau acum 30 de ani blocurile cu un etaj, de pe insulă. Acum, totul s-a schimbat.

Manuela Rolea, reporter Digi24: Nimic nu mai amintește aici de forfota șantierului de altădată. Ulițele sunt aproape pustii, iar blocurile locuite pe vremea comuniștilor sunt acum ruine.

Cele 70 de familii care au rămas aici trăiesc aproape ca nişte prizonieri. Izolate de restul comunei, fără şcoli, apă caldă sau locuri de muncă. Mirela s-a născut în anii 80, pe şantier. Acum are proprii ei copii.

Mirela Petroi, șomeră: Aici sunt ruine, nu îmi vine să cred, mă bufnește plânsul, născută, crescută aici în PFII , colonia asta era... nu am cuvinte! Cantina, veneau muncitorii și mâncau, aveam magazine cu carne, cu pâine. Aici a fost raiul de pe pământ, era lumină, acum avem apă până la 11:00.

Vasile a venit aici din Baia mare, la 18 ani, să muncească. Atunci, câştiga într-o lună banii de un sfert de Dacie. Tânjeşte după vremurile de odinioară, la fel ca toţi cei pe care colonia i-a adoptat şi care au rămas aici. Fie n-au vrut, fie n-au mai putut să plece.

Vasile Fârdea, muncitor Hidrocentrală PFII: Forfote, forfote erau, am fost și șoferul directorului și am fost 16.000 de muncitori.
Reporter: De ce nu ați plecat de aici?
Vasile Fârdea: Sunt multe de spus. Viața de șantier ne-a oferit multe.

Stelian Stănilă, pensionar: Aici am găsit de muncă, au fost niște băieți de la mine din sat și m-au luat și pe mine. Ei au plecat. Am rămas aici în colonie.
Reporter: Cum e viața aici?
Stelian Stănilă: Bine, dacă ai bani!

Oamenii din colonie sunt rupți de lumea înconjurătoare.

Gospodarii au mai dat câte un strat de vopsea pe blocurile vechi, mai ales că primăria le-a oferit locuinţele contra sumei de un leu, cu condiţia să le renoveze. Nici măcar jumătate dintre locuitorii coloniei-fantomă nu şi-au permis să facă măcar asta.

Jan Rogoveanu, primar Gogoșu, Mehedinți: După ce s-a terminat de construit hidrocentrala, majoritatea au plecat, nemaifiind de muncă. Au rămas câteva familii care au fost aici în șantier. Au toate necesitățile, nu le lipsește decât locul de muncă.

Doar zece la sută din oamenii care încă locuiesc în fosta colonie lucrează la societatea care administrează hidrocentrala. Ceilalţi locatari ai coloniei speranţelor pierdute trăiesc de azi pe mâine.