Sari la conținut

ONG-urile reclamă abuzuri ale unor polițiști din Capitală

Raportul a fost realizat în baza informațiilor primite de la Parchete și Poliție și evidențiază faptul că, în perioada 2012-2014, au fost înregistrate în instanță 3.034 de plângeri împotriva polițiștilor pentru purtare abuzivă, dintre care numai 14 au fost soluționate prin trimiterea în judecată.

„Vorbim de o plângere din 217. Este foarte greu de crezut că 216 din 217 sunt neîntemeiate sau făcute cu rea-credință”, a arătat Andreescu.

Potrivit ei, mai puțin de 8% dintre secțiile de poliție au camere video de supraveghere. Bucureștiul și Sibiul stau bine la acest capitol.

„În privința procedurilor de percheziție corporală, polițiștii sunt foarte secretoși, au refuzat să ni le spună și i-am dat în judecată. Cele mai multe cazuri de abuzuri semnalate în cadrul proiectului au fost la 10, unde activitatea agenților se desfășoară pe strada Stelea Spătaru, nu în sediul central, și parcă se simt nesupravegheați. Am recomandat închiderea acestui sediu al secției 10 din Stelea Spătaru, am sesizat Avocatul Poporului și ei au decis închiderea, dar nu s-a luat nicio măsură. Evenimentele de acolo repetate - se ocupă de incidentele din Centrul vechi - sunt nesupravegheate”, a susținut Andreescu.

Directorul executiv al APADOR-CH Andreescu a adăugat că și la secțiile de poliție 9 și 14 sunt abuzuri, de cele mai multe ori comise asupra grupurilor vulnerabile - oamenii străzii, prostituate, consumatori de droguri -, dar sunt și alte cazuri.

„De exemplu, un domn care își plimba câinele a fost dus la secție pentru identificare și a fost ținut acolo până a doua zi”, a spus ea.

Prezent la prezentarea raportului, Dumitru Coarnă, vicepreședinte al Sindicatului Național al Polițiștilor, a admis că unii polițiști comit abuzuri, dar a subliniat că este o „zonă minimală”.

„Dacă vorbim de abuzuri, ele se comit de ambele părți. Și polițistul are de suferit - avem polițiști morți, răniți în urma acțiunilor. Lucrurile sunt de ambele părți gestionate greșit, la un moment dat, nu vreau să spun de cine, de sistem în general. Societatea are nevoie de poliție și invers și cred că trebuie să ne sprijinim de ambele părți. Avem cazuri de ultraj, 850 de dosare penale, în care polițistul este parte vătămată, în perioada 2014-2015. (...) Se închid dosarele de ultraj fără să urmeze cursul corect, normal. Polițistul e bătut și asta e, de aceea cazurile sunt și mai multe de ultraj”, a menționat liderul sindical.

El a precizat că la secțiile cu probleme menționate în raportul respectiv se iau măsuri împotriva abaterilor disciplinare, adăugând că în astfel de cazuri competența e a Parchetului.

„Cei care nu au înțeles că trebuie să discute cu forța legii, nu cu legea forței, au probleme, pentru că în Poliție e admisă folosirea forței, dar cu respectarea legii”, a completat el.

În raportul Asociației Carusel au fost documentate abuzuri ale polițiștilor și jandarmilor și au fost identificat cinci cazuri. Documentul este parte a proiectului „Dreptate pentru Dinte!”, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Ana Mohr, reprezentant al Asociației Carusel, a declarat că în concluziile raportului se menționează că mai mulți polițiști discriminează.

„În majoritatea cazurilor, fenomenul de abuz este discriminarea, dar și pedeapsa, dacă nu vrei să te supui unor ordine și dacă spui că faci reclamație. Secțiile de poliție analizate în proiect din perspectiva abuzurilor au fost 17, 8, 3 și Jandarmeria iar cea mai mică notă o primește detașat Secția 17, unde sunt două cazuri de abuz din partea polițiștilor”, a arătat ea.

Avocata Nicoleta Popescu a subliniat că victimele abuzurilor, dacă nu au parte de o asistență juridică, nu au nicio șansă.

„Plângerile depuse de o persoană fără cunoștiințe juridice trebuie să recunoaștem că și în 2015 nu sunt tratate ca o plângere semnată de un avocat. Al doilea aspect este că sindicatul îi desemnează un avocat polițiștilor și el practic are apărare. Victima, dacă nu are un avocat, nu are o egalitate de șanse”, a adăugat Popescu.