Sari la conținut

Radiațiile la care sunt expuși românii în casele lor

Românii sunt expuşi radiaţiilor cu radon în propriile case. E semnalul de alarmă tras de specialiştii din Cluj, care spun că, la noi, concentraţia acestui gaz ar putea fi cea mai mare din toată Europa. Şi asta în condiţiile în care radonul este a doua cauză a cancerului pulomnar în lume, după fumat. Cercetătorii de la UBB vor termina în curând o hartă a concentraţiei de radon în 16 judeţe din Transilvania.

Toţi cei o mie de proprietari de case care vor participa voluntar la studiu vor primi un astfel de dispozitiv. După şase luni, datele înregistrate vor fi analizate, iar oamenii vor afla cât de nociv este aerul pe care îl respiră.

„O situaţie normal arată aşa. În jur de 300 de urme, o situaţie critică arată cam peste 5.000 de urme”, afirmă Bety Burghele, cercetător.

Nu este primul studiu de acest fel. Cercetătorii clujeni au studiat, timp de 15 ani, locuinţe din 16 judeţe din zona Transilvaniei. Rezultatele preliminare sunt îngrijorătoare: concentraţia medie de radon din casele din România ar fi dublă faţă de nivelul recomandat de legislaţia europeană, pe care trebuie să o adoptăm din 2018.

Ca nivel de risc cred că suntem pe primul loc în Europa. Timişoara, până în momentul de faţă bate tot ce s-a măsurat”, afirmă Alexandra Cucoş, manager proiect.

„Vom putea răspunde la întrebarea pacienţilor de ce eu nu fumez şi fac cancer”, afirmă Doina Todea, specialist pneumolog.

În Occident există deja un set de reguli care vizează reducerea concentraţiei de radon în locuinţe.

„Pe de o parte reducem consumul de energie şi facem economie la facturi, pe de altă parte avem probleme cu sănătatea. În şcolile din România, peste 99% nu au sistem de ventilare”, afirmă Tiberiu Catalina, profesor Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.

„A fost cu două tăişuri pentru că izolând foarte bine, pereţii nu au mai respirat”, spune o femeie.

Cercetarea, care va fi făcută în Cluj, Bucureşti, Timişoara, Sibiu şi Iaşi, se va încheia în 2020 şi va fi susţinută din fonduri europene în valoare de aproape 9 milioane de lei.