Sari la conținut

A doua zi de negocieri eșuate cu FMI. Fondul cere un deficit de 0,9% din PIB, Guvernul vrea 1,4%

Negocierile dintre Guvern şi Fondul Monetar Intenaţional s-au împotmolit în deficitul bugetar. În vreme ce guvernul încerca să îi convingă pe creditorii internaţionali să accepte un deficit mai mare decât acel 1,4% de la care au pornit discuţiie, FMI a jucat dur şi a cerut un procentaj mult mai mic decât cel negociat iniţial.

Pretenţiile Fondului strică toate planurile Guvernului, precum suplimentarea bugetului Apărării ori reluarea programelor de infrastructură, ignorate în acest an.  

„Eu nu am mandat pentru a discuta despre un deficit de sub 1,4%”, a declarat vineri, la Digi24, Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru buget.

După mai mult de o jumătate de zi de discuţii, cele două părţi s-au pus de acord asupra unui singur punct: că nu sunt de acord.

Imaginea, prezentată de partea guvernamentală, e doar o latură a problemei, pentru că nu avem nicio reacţie din partea instituţiilor internţionale.

FMI şi Comisia Europeană ar dori un deficit bugetar pentru anul viitor de doar 0,9%. Ţinta deja stabilită era de 1,4%. Însă chiar şi acest prag este dificil de atins şi, pentru sunt constrângeri mari, dar şi cheltuili promise uriaşe, guvernul de la Bucureşti încearcă să obţuină nişte derogări, pentru a se putea duce cu deficitul la 2,1%.

Guvernul încearcă să obţină o derogare de 0,7% peste 1,4%. În schimb, FMI ar dori ca, adunat cu toate acele cheltuieli suplimentare pentru apărare şi pentru cofinanțarea fondurilor europene, deficitul să fie cât mai apropiat de acest 1,4% și de aceea împing discuțiile către un deficit sub 1%. Sunt poziţii foarte dure în aceste negocieri și poate că discuţia ar trebui stratificată puţin.

De ce s-a radicalizat poziția experților. De câți bani ar avea nevoie statul

În primul rând, cerinţele vor fi mari pentru că, să nu uităm, se încearcă reluarea acordului. În vară, experţii FMI și ai Comisiei au plecat după ce nu s-au înţeles cu Guvernul pe reducerea CAS. Apoi au mai fost niște discuţii în toamnă, la Bruxelles. A fost un acord practic suspendat și acum, experții au venit mai încruntaţi la București. Guvernul a dat drumul la pomeni electorale, iar acum trebuie să ţină cartoful fierbinte cu mâna goală, căci are constrângeri bugetare.

La un al doilea nivel ar putea fi vorba și de execuţia bugetară din acest an. Știm că va fi un deficit bugetar mic - după unii se va încadra la 1,5%. Guvernul a arătat că se poate și astfel dă muniţie instituţiilor internaţionale. Numai că au fost programate cheltuieli mari pentru anul viitor, de până la 17 miliarde de lei, neacoperite. Dacă ar fi stabilit și un deficit mai mic, de 0,9%, care ar însemna că se va adauga un alt deficit de finanţare de vreo 3,5 miliarde de lei, practic, la final, ar însemna că statul ar trebui să facă rost de vreo 5 miliarde de euro pentru a respecta toate angajamentele - și cele de cheltuieli, și de deficit. E imposibil.

Și pentru că e greu, iar Guvernul de la București a fost rebel, instituţiile internaţionale presează.

Premierul Victor Ponta a spus destul de transparent, vineri, de unde vine presiunea: „Cred că nu se va rupe niciun acord cu FMI, dar mai spun un lucru, dincolo de acordul cu FMI. Esenţială este relaţia noastră cu Comisia Europeană, acolo sunt marile probleme. Nu aş vrea totuşi să fim elevii-model acceptând nişte condiţii care ne împiedică să ne dezvoltăm în ritm accelerat. Pentru mine ca prim-ministru şi guvernul meu este inacceptabil un deficit de 0,9”, a spus Victor Ponta.

Premierul a postat, aseară, pe contul de Facebook un tabel cu deficitele altor țări europene, însoțit de un comentariu laconic: „De ce nu putem acceptat mai puțin de 1,4 deficit”:


Guvernul şi-a construit proiectul de buget pe 2015 având prevăzut un deficit de 1,4 la sută din Produsul Intern Brut. Cu alte cuvinte, aproape 10 miliarde de lei peste ce venituri adună.

Ce spun experții

Poziţia Fondului ar putea fi de fapt o încercare de a mai reduce din pretenţiile autorităţilor de la Bucuresti, cred unii experţi. Alții cred că cererile Fondului Monetar Internaţional nu vor face bine României.

„Ca să putem să acoperim găurile care s-au creat, acesta este nivelul la care trebuie să ajungă deficitul, în niciun caz 1,4 cât era programat. Și 2% cât cere Guvernul, pentru cheltuielile militare mi se pare puţin, deci mai trebuie urcat”, spune profesorul de economie Mircea Coșea.

„ (Guvernul – n.r.) a dorit să-şi asigure o marjă de negociere care în final să ducă la deficitul de 1,4% pe care România s-a angajat să îl atingă în anul 2015, cu toate că planul iniţial al Guvernului era să obţină o derogare de la această ţintă de deficit pentru a putea avea un deficit mai mare”, spune Radu Crăciun, economistul-şef al unei bănci comerciale.

Probabil că la finalul negocierilor, niciunul dintre aceste procente nu va fi valabil. Fiecare parte are o poziţie de forţă pentru a încearcă să obţină cât mai mult de la celălalt. FMI şi Comsia vor sa ducă deficitul cât mai jos, Guvernul îl vrea cât mai sus.

Citiți și: Neînțelegeri Guvern-Comisia Europeană. Care este diferența între deficitul pe cash și deficitul ESA