Sari la conținut

ANALIZĂ Business Club. Proiectul de guvernare - document de 13 pagini, fără termene, dar cu idei creionate 

În programul de guvernare al cabinetului Cioloş se regăsesc măsuri care presupun transformări de durată, care vor necesita mai mult de un an. Unele ar presupune schimbarea Constituţiei sau chiar ar fi contrare legii fundamentale, cum ar fi intenţia de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare.

Descărcați programul de guvernare al Guvernului Cioloș

Din zona politică i s-a sugerat premierului desemnat că ar trebui să aibă drept prioritate infrastructura. Referirea era doar la infrastructura de transport, un domeniu care în programul de guvernare este totuşi trasat foarte scurt şi vag. Însă sugestia ar putea să fie de fapt cea mai bună, în înţelesul larg al cuvântului de infrastructură, ca elemente care asigură sistemul de relaţii dintr-un ansamblu. Iar ansamblul este societatea românească.

Pentru că este fragil din punct de vedere politic, noul guvern poate să pornească reformarea sistemului doar prin strategii acceptate de întreaga clasă politică. În această idee apare intenţia guvernului de a realiza un plan de investiţii pe următorii zece ani, cu priorităţi bine stabilite. Ar insufla continuitate proiectelor publice, ar diminua şansele ca schimbarea guvernelor să oblige la o schimbare a priorităţilor, însă e nevoie de consens.

Anca Dragu Paliu, ministrul propus al Finanţelor Publice: „Sunt şi câteva provocări în acest sens, observăm în ultimii ani o creştere economică bazată pe motorul consumului, iniţial motorul de creştere după criză a fost zona de export... din punct de vedere practic e normal să avem toate motoarele pornite, să avem un echilibru între investiţii, consum şi exporturi, trebuie să accelerăm motoarele export şi investiţii. O altă provocare pe care o văd la nivel macroeconomic e aceea de creştere a potenţialului economic românesc, acest lucru se poate face prin continuarea unui program serios de reforme structurale, care în timp duce la această creştere economică. Cadrul macroeconomic stabil beneficiază şi de o politică fiscal bugetară prudentă în perioada trecută, imediat după criză”.

Programul de guvernare vorbeşte despre o strategie de dezvoltare pe termen lung a României, pe baza fondurilor europene. Expertiza oamenilor aduşi în guvern de la Bruxelles poate fi definitorie pentru accelerarea absorbţiei.

Se urmăreşte deblocarea fondurilor europene pentru finanţarea marilor proiecte de infrastructură de transport, dar şi de irigaţii şi de energie pentru ca în final România să fie conectată la reţelele europene şi ale Republicii Moldova.

Un plan există şi pentru companiile de stat - pe lângă restructurare si eficientizare, acestea ar urma să fie incluse sub o singură umbrelă, gestionarea lor s-ar face prin intermediul unei singure structuri administrative.

O noutate a programului de guvernare e şi crearea unui fond naţional de investiţii, un fond suveran care să fie alimentat cu bani cel mai probabil obţinuţi din privatizare.

Viziunea unei agriculturi mai eficiente este de asemenea inclusă în programul de guvernare. Se doreşte reindustrializarea agriculturii şi crearea unei economii care produce mai multă valoare adăugată. Totodată, şi statul ar trebui reformat.

La nivel de fiscalitate, se urmăreşte sporirea gradului de conformare voluntară la plata taxelor, descentralizarea administraţiilor fiscale dar şi un efort larg de debirocratizare şi de simplificare a reglementărilor.

Descentralizarea e firul pe care ar urma să meargă întreaga administraţie publică.

Este anunţată o schimbare a modului în care sunt plătiţi bugetarii, în funcţei de competenţe, nu pe bază de grile. Practic s-ar transpune sistemul care funcţionează în mediul privat. Însă la stat este mai greu de măsurat competenţa şi în acelaşi timp pot apărea abuzuri. Este promisă totodată profesionalizarea administraţiei inclusiv prin crearea unei şcoli superioare pentru funcţionarii publici.

Pentru reforma administraţiei este anunţată definitivarea unui calendar clar pentru transferul de competenţe şi responsabilităţi de la centru către administraţiile locale. La pachet ar veni şi resurse suplimentare pentru teritoriu, care ar urma să alimenteze o strategie de dezvoltare regională, cu investiţii în şcoli, dispensare şi infrastructură de utilităţi: apa, energie, canalizare.

Pentru educaţie, cabinetul Cioloş doreşte schimbarea curriculei astfel încât ce se învaţă în şcoli să corespundă cerinţelor din piaţa muncii.

Se vorbeşte despre criterii de evaluare a performanţei cadrelor didactice dar şi despre o autonomie educaţională, fiindcă în momentul de faţă ce se învaţă şi cum se învaţă e decis de la centru. Evaluarea performanţei ar urma să fie implementată şi în sănătate.

Tot pentru creşterea calităţii actului medical ar urma să fie construit un program multianual de investiţii în sănătate. De asemenea, se pune în discuţie încurajarea asigurărilor private de sănătate prin distribuirea către acestea a unei părţi a contribuţiilor de sănătate. Practic s-ar deschide uşa către un sistem mixt de asigurare, folosit la pensii, dar mai ales în alte ţări din Occident.